36 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Documentele care arată cum a reacționat regimul Ceaușescu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Arhivele Naționale ale României au publicat, marți, documente despre modul în care au acționat autoritățile române și vecine. Este vorba despre raportul întocmit de ministrul apărării din 1986, Vasile Milea, la patru zile după explozia de la Cernobîl, și stenograma din 1 mai 1986 a Comitetului Politic Executiv al partidului condus de Nicolae Ceaușescu.
Cuprins:
Pe 26 aprilie 1986, reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, iar un nor radioactiv s-a răspândit în părţi importante ale fostei Uniuni Sovietice (URSS), aflate în prezent pe teritoriile Belarusului, Ucrainei şi Rusiei. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi importante de substanţe radioactive.
Pe 30 aprilie 1986, la patru zile după explozia de la Cernobîl, Vasile Milea, ministrul de atunci al apărării din România comunistă, a întocmit un raport către fostul președinte Nicolae Ceaușescu, în care l-a informat asupra situației și a măsurilor luate, arată documentele scoase la lumină de Arhivele Naționale după 36 de ani.
Milea i-a transmis lui Ceaușescu că norul radioactiv se îndreaptă spre nordul Europei și că toate datele au fost obținute prin sistemul de ascultare radio al armatei.
„Urmare a accidentului nuclear, în atmosferă au fost degajate mari cantități de izotopi de Cesiu 137 și Iod 131, care au format norul radioactiv, afectând până la 30 aprilie teritorii ale Finlandei, Suediei, Norvegiei și nordul Poloniei”, se arată în documentele de arhivă din regimul comunist.
Ministrul mai preciza că a decis ca, din 6 în 6 ore, să se facă verificări privind contaminarea radioactivă și că cinci elicoptere sunt disponibile să se ridice și să măsoare nivelul de radiații de pe teritoriul României.
Documentele de arhivă mai arată că după accident s-a urmărit maniera în care au circulat curenții de aer și s-au făcut măsurători ale gradului de contaminare radioactivă în aer și la sol.
Dacă la început elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, din 30 aprilie 1986 acestea au ajuns în România, Bulgaria, Grecia și Turcia.
Astfel, pe 1 mai 1986, autoritățile comuniste știau că fusese depășit nivelul de alarmare în Iași în privința contaminării la sol și în Galați în privința contaminării în aer, potrivit documentelor furnizate de Arhivele Naționale.
Ce a cerut Ceaușescu după accidentul nuclear de la Cernobîl
Stenograma ședinței Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 1 mai 1986, publicată de Arhivele Naționale, arată că autoritățile comuniste de la București, sub comanda lui Nicolae Ceaușescu, au cerut informații din partea Uniunii Sovietice (URSS), dar țara condusă de Mihail Gorbaciov nu a răspuns solicitărilor.
Începând din noaptea aceasta s-a creat o situație proastă pentru țara noastră. Prin schimbarea direcției vântului au crescut mult în diferite zone radiațiile.Nicolae Ceaușescu, la ședința din 1 mai:
În acest context, s-a ales un colectiv care să răspundă de coordonarea eforturilor și s-a hotărât să se dea un comunicat către populație, apa să fie folosită numai din surse subterane aflate la mare adâncime, iar cea de la suprafață să fie folosită numai în industrie.
„Cred că trebuie să facem imediat o informare pentru opinia publică. Sigur, fără să dăm date, dar ceva mai larg decât am dat”, a spus Nicolae Ceaușescu, potrivit stenogramelor ședinței din 1 mai 1986.
Fostul șef de stat a dat apoi indicații concrete despre informațiile care trebuie comunicate românilor și a cerut să fie informat „din 3 în 3 ore sau din 2 în 2 ore” și „dacă este ceva urgent, imediat un telefon”.
Potrivit stenogramelor, la un moment dat, Nicolae Ceaușescu întreabă dacă „dispunem de tot ceea ce e necesar sau ar fi cazul să cerem ajutor, la sovietici, deoarece cunosc mai bine”. În replică, Ion Ursu, care era atunci prim-vicepreședinte al Comitetului Național pentru Știință și Tehnologie, cu rang de ministru, răspunde că „pentru momentul de față, dispunem de tot ce este necesar”.
Prima mențiune a accidentului nuclear în ziarele românești, după patru zile
Ziarul comunist Scînteia a publicat pe 30 aprilie primele informații despre accidentul nuclear de la Cernobîl din fosta Uniune Sovietică (URSS), condusă de Mihail Gorbaciov.
Într-o știre pe ultima pagină, sub titlul „Din partea Consiliului de Miniștri al URSS”, se preciza, succint, că „la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl, situată la 130 km nord de Kiev, s-a produs o avarie. La faţa locului îşi desfăşoară activitatea o comisie guvernamentală, condusă de vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Boris Scerbin. Din comisie fac parte conducători de ministere şi departamente, oameni de ştiinţă şi specialişti”.
Știrea, redactată de agenția rusă TASS și preluată de Agerpres, mai nota că au fost întreprinse măsuri „urgente” și că „situaţia radiaţiilor, de la centrala atomoelectrică şi în zona înconjurătoare s-a stabilizat”, iar „celor afectaţi li se acordă asistenţa medicală necesară”.
„Situaţia radiaţiilor este supravegheată continuu la centrala atomoelectrică de la Cernobîl şi în zona învecinată”, se mai preciza în știrea succintă găzduită de ziarul comunist Scînteia, la patru zile după accidentul nuclear de la Cernobîl.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
