Tot ce trebuie să știi despre AfD, partidul de extremă-dreapta care a intrat în Bundestag și care îngrijorează Europa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alegrile din Germania au fost câștigate detașat de partidul Angelei Merkel, dar ceea ce îngrijorează întreaga Europă faptul că AfD partidul de extremă-dreapta a intrat în Bundestag și, potrivit primelor sondaje, a obținut 13% dintre voturi fiind al treilea partid din Germania.
Cuprins:
- Ghidul alegerilor din Germania. Tot ce trebuie să știi despre scrutinul din 24 septembrie
- Portret | Angela Merkel, aproape de al patrulea mandat. “Doamna de Fier” a Europei, avans considerabil în sondaje
- Portret | Martin Schulz, fiul rătăcitor întors într-o Germanie care cere un nou lider
- Alegeri legislative în Germania | Angela Merkel: „Turcia nu trebuie să devină stat membru UE”. Cancelarul a câștigat dezbaterea cu Martin Schulz
- Germania este în alertă înainte de alegerile legislative. Politica privind migrația, din nou în centrul atenției
- Angela Merkel și-a schimbat părerea despre UE, în urma Brexitului și în urma victoriei lui Macron
Dar ce este AfD și de ce trezește îngrijorare alegerea reprezentanților acestei formațiuni politice în Parlament.
Alternativa pentru Germania este o formațiune politică relativ nouă, înființată în 2013, iar ideologia sa este una de extremă-dreapta. Unii merg atât de departe încât să-i compare cu naziștii lui Hitler și să-i numească neo-naziști. Cert este că AfD este primul partid naționalist care intră în Bundestag de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ceea ce conteatează însă și îngrijorează Europa este politica anti-UE și anti-imigranți pe care o promovează aceștia.
Deutsche Welle realizează o analiză a celei mai noi forțe politice a Germaniei și spune că aceștia vor face cea mai puternică opoziție conservatorilor Angelei Merkel, mai ales când vine vorba de politicile privind imigranții.
De la anti-UE la anti-imigrare
Când a fost înființat în 2013, principalul obiectiv a fost cel de a opri șteregerea datoriei pe care grecia o avea față de Uniunea Europeană și salvarea acesteia de la faliment. Dar, de-a lungul timpului, AfD a devenit, în primul rând, un partid anti-imigrație. Un studiu recent al prestigioasei Fundații Bertelsmann a concluzionat că această chestiune este singura pe care partidul marșează în prezent.
AfD respinge în totalitate politica primitoare a cancelarului Angela Merkel față de refugiați, în special din lumea arabă, care a făcut ca peste 1,5de milioane de migranți să ajungă în Germania din 2015.
Partidul dorește să schimbe constituția Germaniei pentru a elimina dreptul la audierea individuală în cazurile de azil și vrea deportarea imediată a tuturor celor care depun cerere de azil, indiferent dacă țările din care vin sunt sigure sau nu.
De asemenea, se recomandă ca străinii care comit crime în Germania să fie condamnați la închisori în afara țării și să trateze minorii în vârstă de 12 ani ca adulți pentru anumite infracțiuni.
AfD dorește să sigileze frontierele UE, să instituie controale riguroase de identificare de-a lungul granițelor naționale ale Germaniei și să înființeze tabere de detenție în străinătate pentru a împiedica migranții să plece spre Germania.
Deși, în mod oficial, promovează o politică de imigrare similară celei din Canada, liderul formațiunii, Alice Weidel, a declarat că partidul dorește să obțină "imigrație negativă" în Germania.
Luptele interne pentru putere
AfD, deși este un partid ”tânăr” este măcinat de numeroase lupte interne între mai mutle aripi care doresc să obțină conducerea. Este vorba despre conflictul dintre aripa ”moderată” și cea de ”extremă-dreapta”, cea din urmă tinzând destul de mult spre un naționalism etnic și chiar rasist.
Cea mai recunoscută figură a partidului este Frauke Petry, din aripa moderată a partidului, dar co-președinta partidului a fost marginalizată în ultima perioadă din cauza unor probleme juridice, dar și pentru că este însărcinată și urmează să nască în scurt timp. Locul ei a fost luat de economista lesbiană Alice Weidel, în vârstă de 38 de ani, care locuiește în Elveția cu partenerul și cei doi copii ai ei.
Reprezentantul aripei extreme a partidului este Alexandru Gauland, avocat și jurnalist, în vârstă de 76 de ani, care a fost membru al CDU al lui Merkel timp de 40 de ani.
Atât Weidel și Gauland speră să obțină mandate în Bundestag.
Suișuri și coborâșuri în scurta sa istorie
La alegerile regionale din 2016, survenite imediat după criza refugiaților, AfD a obținut 20% dintre voturi, ceea ce i-a făcut să spere că legislativele de anul acesta. Dar imediat după aceea a înregistrat un declin și la localele de anul acesta au obținut scoruri mult mai slabe în unele dintre cele mai importante regiuni: doar 6,2% în Saarland, 5,9% în Schleswig-Holstein și 7,4% în Renania de Nord-Westfalia. Totuși, acest scor poate fi pus pe baza faptului că alegerile locale au fost organizate în vestul Germaniei, și nu în fostul est al comunistului, unde AfD are principalele sale nuclee.
Sondajele dinaintea alegerilor de duminică indicau că AfD va obține între 8 și 12% dintre voturi, estimându-se că va deveni a treia putere politică. Sondajele prezentate la închiderea urnelor, indică însă, un rezultat superior celor estimate.
Strategiile politce ale partidului
AfD este adesea acuzat că urmărește o strategie prin care unul dintre membrii "de extremă dreaptă" sparge un tabu social cu o afirmație extraordinară, ofensivă, numai pentru ca apoi un membru "moderat" să revină asupra acestora și să clarifice observațiile colegului său.
Gauland, în special, este cunoscut pentru un limbaj agresiv, așa cum a fost cazul în care a cerut ca un membri important al guvernului, comisarului de integrare, care este turco-german, născut în Hamburg, să fie deportat în Anatolia. De asemena, el a spus că Germania ar trebui să fie mândră de soldații săi în ambele războaie mondiale.
De altfel, Gauland a fost oficial raportat poliției pentru incitarea la violență prin remarcile sale incendiare, dar acestea servesc probabil pentru a consolida sprijinul pe care AfD îl primește din partea susținătorilor extremei dreapta
Rolul vocii rațiunii îi revine, de obicei, lui Weidel, care a spus despre declarația anterioară că nu a fost de acord cu alegerea cuvintelor lui Gauland, dar sprijină sentimentul din spatele lui. Cu toate acestea, și ea și-a atras critici atunci când a apărut într-un e-mail în care părea să facă anumite remarci rasiste.
Populismul de dreapta sau o nouă casă pentru neo-nazism?
Nu există un consens absolut cu privire la modul de descriere a AfD ca fenomen politic, altfel decât ca un partid mult mai la dreapta decât CDU și versiunea sa bavareză CSU, după ce Merkel a mutat conservatorii în mod semnificativ spre centru.
Unii experți au vorbit despre o "radicalizare a centrului", dar studiile arată că AfD și-a atras susținători din toate partidele mari ale germaniei, și în prezent are peste 23.000 de membri.
Unii comentatori văd creșterea partidului ca parte a aceleiași tendințe internaționale populiste și naționaliste care a făcut ca alegătorii din Marea Britanie să voteze pentru Brexit sua ca americanii să îl aleagă pe Donald Trump ca președinte al Statelor Unite.
Platforma oficială AfD afirmă că partidul sprijină democrația directă, separarea puterilor de stat și statul de drept, dar pe parcursul scurtei sale istorii, criticii au acuzat membrii individuali că promovează idei neo-naziste și folosesc limbajul neonazist. Liderul local Björn Höcke, de exemplu, a ținut un discurs în orașul estic Dresda, despre care mulți au considerat că a avut substrat nazist.
Cu toate acestea, Ministerul de Interne a declarat că nu consideră că AfD este neconstituțional și că partidul nu este supravegheat constant de către Oficiul pentru Protecția Constituției, agenția de informații interne a Germaniei.
Familia tradițională și conflictul cu media
AfD se consideră, de asemenea, ca un apărător al modelului tradițional al familiei. Este anti-avort și, în ciuda rolului proeminent al lui Weidel, este ostil față de stilurile de viață "alternative". Aceasta favorizează o serie de măsuri care ar spori sprijinul financiar al statului pentru familiile tradiționale.
La fel ca Donald Trump sau liderul Brexit Nigel Farage, liderii AfD afișează o ostilitate vizibilă față de mass-media. AfD favorizează eliminarea taxelor de licențiere care susțin posturile publice de televiziune și de radio din Germania, iar jurnaliștii sunt în mod regulat excluși de la evenimentele de partid. Reporterii care sună la biroul de presă al partidului primesc un mesaj preînregistrat, spunându-le să încerce din nou mai târziu.
Citește și: VIDEO| Imagini de la nunta Emmanuel Macron cu Brigitte
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
