Află povestea celor mai celebre 5 bulevarde ale Bucureştiului

1. Calea Victoriei
Artera datează de la 1692, de pe timpul lui Constantin Brâncoveanu. Între 1884-1887 a fost construit Palatul Regal, locul în care la 23 august 1944 a fost arestat mareşalul Ion Antonescu. În anul 1876, la intersecţia dintre Bulevardul Regina Elisabeta şi Calea Victoriei s-a deschis primul chioşc de ziare din România.
În 1908, în Piaţa Teatrului Naţional (n.r. pe locul hotelului Novotel), pe acoperişul casei Torok, au loc primele proiecţii cinematografice din Bucureşti În 1914, hotelul Athene Palace este prima clădire construită cu beton armat. În anul 1931 a fost ridicat Palatul Telefoanelor, cea mai înaltă clădire din Bucureşti la acea vreme.
2. Bulevardul Magheru
Este cea mai mare arteră din municipiul București şi poartă numele generalului Gheorghe Magheru.  Din 1948 s-a numit bulevardul generalul Gheorghe Magheru. Între anii 1712-1714 a fost ridicat Turnul Colţei de către meşteri suedezi, folosit pentru observarea şi anunţarea incendiilor din oraş. La 21 decembrie 1989 pe acest bulevard s-a format baricada de la hotelul Intercontinental.
3. Bulevardul Kiseleff
La 14 august 1844, şoseaua primeşte numele lui guvernatorului rus Pavel Kiseleff. În anul 1859, pe şoseaua Kiseleff are loc ceremonia primirii  domnitorului Alexandru Ioan Cuza. La 10 mai 1866, primarul Capitalei, D.I. Brătianu îl întâmpină pe Carol I şi-i înmânează Cheia Oraşului. Între anii 1904-1908 este construit Muzeul Grigore Antipa, pe Bulevardul Kiseleff, nr. 1. În anul 1908, pe Bulevardul Kiseleff se organizează primele examene pentru obţinerea brevetului de şofer, cu probele de viteză şi frânare. În anul 1915 este inaugurat primul stadion cu tribune din Bucureşti, acum intitulat „Stadionul Iolanda- Balaş”. Între 1914-1916, oamenii ieşeau la şosea, în trăsuri, şi aruncau flori în cei de pe margine, care, la rândul lor aruncau florile în cei din trăsuri, episod imortalizat într-un tablou de-al lui Ştefan Luchian, „Bătaie cu flori la şosea”.
La 16 octombrie, 1922, este inaugurat Arcul de Triumf, construcţie care, ulterior a fost demolată din cauza fragilităţii materialelor folosite (n.r. lemn, paiantă, lut). În anul 1936 va fi ridicat actualul Arc de Trimuf. În anul 1960 a fost demolat hipodromul unde se organizau curse de cai, pe locul actualei Case a Presei.
4. Bulevardul Regina Elisabeta
În anul 1870 se deschide circulaţiei Bulevardul Elisabeta Doamna, care îşi ca păstra denumirea până în anul 1948, când va fi rebotezat „6 martie”. În 1965 bulevardul preia numele lui Gheorghe Gheorgiu Dej pânâ în 1990, când a fost redenumit Regina Elisabeta. La 8 noiembrie, 1871, este inaugurată statuia lui Mihai Viteazul. La 9 decembrie 1894 este pus în funcţiune primul tramvai electric, care avea numărul 14 şi care a circulat pe această arteră.
În anul 1906, începe construirea Ministerului Lucrărilor Publice, actualul sediul (n.r. aflat în renovare) al Primăriei Capitalei. În anul 1929, la intersecţia dintre Calea Victoriei şi Bulevardul Regina Elisabeta este instalat primul stop electric din Bucureşti. Stopul avea două culori, roşu şi verde şi exista un poliţist care îi ajuta pe şoferi să se obişnuiască cu acest sistem de dirijare a circulaţiei. La 27 octombrie 1957, pe bulevardul Regina Elisabeta se introduce luminatul fosforescent, adică lămpile cu neon.
5. Bulevardul Aviatorilor
În anul 1914, începe pavarea cu macadam a Şoselei Jianu, care mai apoi s-a numit Gheorghe Buzdugan, Generalisimul Stalin şi, în cele din urmă, Aviatorilor, din anul 1962. La 20 iulie 1935, în prezenţa regelui Carol al II-lea este inaugurată Statuia Aviatorilor. În anul 1937, Nicolae Iorga şi-a donat casa Institului de Istorie. În anul 1946, la 12 noiembrie, este înfiinţat Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon pe locul sanatoriului Sf. Vicenţiu de Paul. La 23 august, 1950, pentru prima dată, se desfăşoară manifestaţia oamenilor muncii, pe Bulevardul Aviatorilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro