Două studii efectuate după alegerile din Coreea de Sud și Milwaukee, Wisconsin, SUA, au arătat că scrutinele nu au generat o creștere a numărului de infecții COVID. În alte țări care au avut procese electorale, precum Polonia și Serbia, concluziile nu sunt la fel de clare, datele privind evoluția numărului de infecții sunt amestecate și pot fi influențate și de alți factori, arată o analiză a Consiliului pentru Relații Externe (Council of Foreign Relations - CFR), o organizație nonprofit americană.
Cuprins:
Coreea de Sud a fost prima țară care a organizat alegeri naționale în timpul pandemiei, iar testul pare să fi fost unul reușit, din punct de vedere al prevenirii infecțiilor cu COVID.
O analiză a Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor din Coreea de Sud a arătat că nu au fost înregistrate transmiteri locale ale virusului în urma scrutinului parlamentar din 15 aprilie, unde autoritățile au luat măsuri stricte de siguranță, precum purtarea măștii și a mănușilor, organizarea de secții speciale pentru persoanele bolnave și altele.
O altă analiză la fel de clară a venit de la Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA, care a concluzionat, într-un studiu realizat după alegerile primare din Milwaukee, statul Wisconsin, că scrutinul din aprilie nu a generat ”o creștere vizibilă” a numărului de cazuri.
În alte țări care au organizat alegeri, datele nu sunt la fel de concludente.
În Croația, Macedonia de Nord sau Republica Dominicană spre exemplu, evoluția numărului de infecții a urmat tendința deja observată înaintea alegerilor organizate în aceste țări, în unele cazuri ascendentă, în altele descendentă sau pe un platou.
În Belarus, Polonia sau Serbia, numărul de infecții a crescut după alegeri, dar alți factori pot explica această tendință, notează analiza ONG-ului american CFR.
Cea mai vizibilă creștere a numărului de cazuri a fost observată în Serbia, după alegerile din 21 iunie. Aici însă, guvernul a fost acuzat că ar fi raportat incorect cifrele înregistrate înainte de scrutin.
Mai mult, criticii guvernului au spus că autoritățile au relaxat substanțial restricțiile pentru a simula normalitatea și pentru a convinge populația să vină la urne și să voteze pentru partidul președintelui Aleksandar Vucic, care a și câștigat alegerile.
În orice caz, experții spun că alegerile ținute până în prezent au arătat că riscul de transmitere a virusului la secțiile de vot scade dacă oficialii impun reguli de distanțare socială, dacă solicită purtarea obligatorie a măștii, ventilarea spațiilor închise și dezinfectarea suprafețelor, printre alte măsuri, spune analiza CFR.
Una dintre cele mai mari temeri în legătură cu organizarea alegerilor în timpul pandemiei ține de prezența la vot.
Unele țări au avut într-adevăr o prezență mai mică la urne comparativ cu precedentele alegeri, dar este neclar dacă pandemia este singura vinovată.
Cele mai mari scăderi au fost observate în Republica Dominicană (cu 14% mai puțin) și Macedonia de Nord (cu 15%), țări care aveau un număr mare de cazuri de COVID înainte de alegeri. O scădere a prezenței la urne a fost raportată și în Islanda (cu 9%), Croația (cu 6%) sau Malawi (cu 10%).
Un analist din cadrul grupui de analiză Carnegie Endowment for International Peace, un think tank de politică externă, oferă o explicație privind acest dezinteres al alegătorilor.
Oamenii care nu sunt înclinați să voteze, în general, deoarece sunt deziluzionați de alegeri și de democrație, ar putea să se întrebe: ”Merită să îmi risc sănătatea?”. Pentru acești alegători, răspunsul foarte clar ar putea fi că nu.Ashley Quarcoo, Carnegie Endowment for International Peace:
Dar asta nu s-a întâmplat peste tot. Prezența la urne a crescut în Polonia (cu 13%), în țara africană Burundi (cu 14%), sau în Coreea de Sud (cu 8%).
Țările care au organizat până acum alegeri au demonstrat că votul în persoană este posibil, dar doar după luarea unor măsuri stricte de protejare a alegătorilor și a personalului din secțiile de votare.
Toate aceste reguli speciale pentru pandemie au dus la creșterea cheltuielilor electorale.
În Coreea de Sud, alegerile au costat cu 16 milioane de dolari mai mult decât în mod obișnuit.