Alegeri Franța | O victorie a lui Marine Le Pen în fața lui Macron „este posibilă”. Sondajele arată o cursă tot mai strânsă în turul II
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cu mai puțin de o săptămână înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța, actualul șef al statului nu mai este așa de sigur de o victorie în fața principalei sale candidate, Marine Le Pen, scriu Le Monde, New York Times și Politico.
Cuprins:
Ultimele sondaje de opinie dau fiori taberei președintelui Emmanuel Macron, care până acum părea destul de sigur pe o victorie relativ ușoară în alegerile prezidențiale din Franța, care se desfășoară pe 10 și 24 aprilie. Cel mai nou dintre aceste sondaje, realizat de Harris Interactive pentru revista Challenges, arată că diferența dintre Macron și principala sa competitoare, șefa Adunării Naționale (fostul Front Național), Marine Le Pen, a ajuns în marja de eroare.
Potrivit sondajului realizat între 1 și 4 aprilie, Macron va câștiga cu 26% primul tur de scurtin, care va avea loc chiar duminica aceasta, devansând-o pe Le Pen - creditată cu 23%, dar și pe stângistul Jean-Luc Mélenchon - 17%, pe publicistul extremist Eric Zemmour - 9,5% și pe conservatoarea Valerie Pecresse - 9,5%.
În al doilea tur, Macron are tot prima șansă, dar diferența măsurată dintre el și Le Pen este minusculă. Astfel, Macron este creditat cu 51,5%, iar Le Pen cu 48,5%. Este pentru prima dată de la începutul barometrului electoral al Harris când cei doi finaliști din 2017 sunt arătați într-o luptă așa de strânsă. În martie, scorurile duelului au oscilat între 53%-47% și 58%-42%, notează revista Challenges, citându-i pe autorii sondajului.
Intenția de vot în turul II
Un alt sondaj recent al Ifop-Fiducial arăta că Macron ar obține în jur de 53,5% în al doilea tur, față de cele 46,5% pentru Le Pen. Noile cifre ar putea sugera că și candidata Adunării Naționale este în ascensiune, cel puțin pentru moment.
La ultimele alegeri prezidențiale, în 2017, Macron a învins-o pe Le Pen cu 66,1% la 33,9%, din mai multe motive, inclusiv datorită unei confruntări televizate care s-a dovedit dezastruoasă pentru aceasta din urmă.
Între timp, Le Pen a devenit mai „prezidențiabilă”, nu în ultimul rând mulțumită rivalului extremist Eric Zemmour, iar Macron s-a erodat și a pierdut parte din susținerea „frontului republican”, vechea alianță transpartinică ce votează împotriva extremei-drepte.
„Este o iluzie că aceste alegeri sunt câștigate deja de Macron”, a avertizat Nicolas Tenzer, care predă științe politice la Universitatea Sciences Po. „Cu un absenteism ridicat, care este posibil, și cu nivelul de ură față de președinte vizibil în rândul unei părți a populației, ar putea exista o adevărată surpriză. Ideea unei victorii a lui Le Pen este posibilă”, a spus el, potrivit New York Times.
Edouard Philippe, un fost prim-ministru în guvernul lui Macron, a avertizat și el, săptămâna trecută, același lucru: „Bineînțeles că Le Pen poate câștiga”.
Cum a crescut Le Pen
Pare că adevărata campanie electorală a lui Emmanuel Macron a început abia weekendul acesta, cu ocazia unui uriaș miting care a avut menirea de a mobiliza electoratul. „Să nu credeți că totul este hotărât, că totul va merge bine”, a spus el mulțimii, admițând cu întârziere că scrutinul va fi unul strâns.
El a sugerat că un triumf al extremei drepte în Franța s-ar înscrie într-un model îngrijorător al „marii dezordini globale”. O astfel de prăbușire a consensului intern și internațional ridică chiar riscul „unui conflict armat global”, a spus Macron.
Timp de luni de zile, Macron și-a ocupat timpul cu tentative diplomatice de a pune capăt războiului din Ucraina. Multiplele convorbiri telefonice cu Vladimir Putin nu au avut însă rezultat. Deocamdată este neclar care va fi impactul acestui demers în ochii publicului, dar cert este, potrivit sondajului Harris, că războiul a căzut pe locul 12 în topul preocupărilor electoratului.
Marine Le Pen, liderul dreptei radicale, care se află la a treia încercare de a ajunge la putere, a crescut în ultimele două săptămâni, punând accentul în campanie pe problemele legate de costul de trai, răspunzând astfel milioanelor de francezi care se confruntă cu creșterile de prețuri - inclusiv cu majorarea de peste 35% a prețului benzinei în ultimul an.
Cel puțin deocamdată, candidata care luna trecută declara că „Ucraina aparține sferei de influență a Rusiei” și care vedea în Vladimir Putin un aliat nu pare să aibă mari probleme de imagine din această cauză.
Ea a semnalat că se opune unor măsuri mai dure față de Rusia. „Vrem să murim?”, a întrebat ea într-o dezbatere televizată recentă, când a fost întrebată dacă Franța ar trebui să întrerupă importurile de petrol și gaze din Rusia.
Le Pen a beneficiat și de prăbușirea în sondaje a publicistului Eric Zemmour, care până acum câteva luni părea că are potențialul de a mobiliza electoratul dreptei radicale pentru a intra în turul II al alegerilor. Nu mai este cazul.
Scriitorul cu un puternic discurs antimigrație și antiislam, promotor al teoriilor conspirației, se află pe locul patru în sondaje, iar Le Pen culege beneficiile eșecului adversarului de pe principalul său spațiu - dreapta radicală populistă și eurosceptică.
Este posibil, scrie New York Times, ca Zemmour să-i fi făcut în cele din urmă un serviciu lui Le Pen. Prin faptul că a devenit candidatul de referință pentru xenofobie, el a ajutat-o pe șefa Adunării Naționale să își construiască legitimitatea, să se delimiteze de extremismul cu care a fost asociat partidul său. Este un scop la care Le Pen muncește de mulți ani și care a alienat o parte a alegătorilor.
Un președinte criticat
În ultimele săptămâni, Macron a căzut în sondaje cu 2-6 puncte procentuale, în funcție de sondaj. El a fost criticat din ce în ce mai mult pentru refuzul de a dezbate cu ceilalți candidați.
Macron nu va participa, spre exemplu, la emisiunea „Elysée 2022”, de marți, difuzată de France 2, scrie Le Monde, care sugerează că administrația prezidențială are o problemă cu canalul public de televiziune. Șeful statului a răspuns totuși și va răspunde altor interviuri, la TF1, spre exemplu.
Apoi, președintele a fost criticat și pentru că a dat senzația că are probleme mai importante în minte, cum ar fi războiul și pacea în Europa, decât chestiunile interne franceze. O caricatură pe prima pagină a cotidianului Le Monde de săptămâna trecută îl arăta cu telefonul mobil în mână, întorcându-se de la mulțime la un miting și vorbind cu Putin: „Vladimir, tocmai termin cu corvoada asta și te sun eu înapoi”.
Există și alte motive pentru care mulți francezi nu îl văd bine pe Macron. Faptul că guvernul său a folosit intens firme de consultanță precum McKinsey - cu cheltuieli de până la 1,1 miliarde de dolari - a dus, de asemenea, la un val de critici în ultimele zile.
Iar ca fost bancher, Macron a fost deseori atacat ca fiind „președintele bogaților”, un lucru neplăcut într-o țară cu sentimente profund ambivalente față de bogăție și capitalism.
Important este și că partidul său nu a reușit să capete anvergură. La République en Marche nu a câștigat spațiu în politica municipală și regională - lucru vizibil la ultimele alegeri. Gruparea este privită în general ca un simplu instrument pentru agenda lui Macron.
Cum au evoluat Macron și Le Pen
Macron a făcut de la bun început un efort de a ocupa întregul centru al politicii franceze, insistând pentru liberalizarea economiei, dar și pentru menținerea și chiar creșterea rolului statului francez în domeniul protecției sociale. Figuri proeminente de centru-stânga și centru-dreapta au participat la mitingul său de sâmbătă.
Pe parcursul ultimilor cinci ani, scrie New York Times, el a arătat ambele fețe ale politicii sale, mai întâi simplificând complicatul cod al muncii și stimulând, potrivit unor analiști, o cultură a afacerilor, apoi adoptând o politică de protecție socială în timpul pandemiei de COVID.
Cu toate acestea, o mare parte a stângii se simte trădată de politicile sale, fie că este vorba de mediu, de economie sau de locul islamului în societatea franceză, iar Macron s-a străduit sâmbătă să contracareze opinia prevalentă că s-a deplasat spre dreapta. Citând investițiile în educație, promițând să crească pensiile minime și să acorde un bonus neimpozabil angajaților în această vară, el și-a semnalat preocuparea pentru cei ale căror salarii se evaporă pe „benzină, facturi, chirii”.
Scenariul îngrijorător pentru Macron este că voturile pentru Zemmour vor merge către Le Pen în turul doi, iar aceasta va aduna și parte din voturile stângii, care se simte trădată sau care pur și simplu îi este ostilă președintelui.
Le Pen s-a concentrat fără încetare pe problemele economice, promițând să reducă prețurile la gaze și electricitate, să impoziteze angajarea de străini pentru a favoriza cetățenii țării, să păstreze săptămâna de 35 de ore și să mențină vârsta de pensionare la 62 de ani, în timp ce Macron ar vrea să o crească la 65 de ani.
În acest timp, Macron a avertizat că francezii vor trebui să „muncească mai mult”, o expresie dragă fostului președinte de centru-dreapta Nicolas Sarkozy, și deci un mijloc de a-i atrage pe adepții fideli ai acestuia în tabăra lui.
Iar Le Pen a avut grijă să rămână fermă pe tema migrației, în ciuda eforturilor ei de a se muta mai spre centru. Programul ei include planul de organizare a unui referendum care să modifice Constituția prin interzicerea politicilor care duc la „instalarea pe teritoriul național a unui număr de străini atât de mare, încât să schimbe compoziția și identitatea poporului francez”.
„S-a terminat cu Franța ca țară a imigrației”, a declarat ea în februarie. Ea a mai spus că francezii nu trebuie să permită ca țara lor să fie „îngropată sub vălul multiculturalismului”.
Cum se împart alegătorii în turul II
Stânga franceză s-a dovedit a fi divizată până aproape de irelevanța politică. Partidul Socialist, al cărui candidat, François Hollande a câștigat alegerile din 2012 și a guvernat până în 2017, s-a prăbușit în acest moment. Candidata sa, primărița Parisului, Anne Hidalgo, are în jur de 2% în sondajul Ifop-Fiducial.
Creditat cu până la 17%, Jean-Luc Mélenchon pare să se simtă însă bine. Votul clasei muncitoare este acum împărțit între el și Le Pen.
De aceea, foarte importante în turul II s-ar putea dovedi voturile pentru candidatul grupării stângii radicale La France Insoumise.
Potrivit unui sondaj Ipsos pentru Le Monde, jumătate dintre alegătorii lui Melenchon vor sta acasă în turul II. Același sondaj sugerează că 29% dintre alegătorii acestui candidat ar vota cu Macron, în vreme ce 21% ar merge spre Le Pen.
Turul II și felul în care se împart voturile candidaților eliminați în primul tur
Alegătorii lui Zemmour vor ajunge în mare parte la Le Pen (80%), în vreme ce cei ai lui Pecresse se vor împărți, cu un avantaj pentru Macron - 46% spre actualul președinte și 28% spre Le Pen.
Politico scrie că, deocamdată, victoria lui Le Pen este încă puțin probabilă.
Tabăra Macron este puțin zdruncinată. De asemenea însă, aliații președintelui doresc să exploateze cifrele tot mai strânse din sondaje pentru a-și stimula baza electorală, care pare mulțumită și pasivă, scrie publicația europeană.
