Alegeri parlamentare în Franţa. Macron și-a pierdut majoritatea în Parlament, sub presiunea stângii. Extrema dreaptă a obținut un rezultat istoric
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ensemble!, blocul electoral al președintelui francez, a înregistrat un eșec usturător și a pierdut majoritatea absolută în camera inferioară a parlamentului francez, după al doilea tur al legislativelor, desfășurat azi, arată estimările Ipsos-Sopra Steria. Ensemble! este totuși pe primul loc, urmând să adune 238 de mandate din 577, fiind urmat de NUPES, alianța stângii, care este creditată cu 141 de mandate și care devine principala forță a opoziției. Surpriza serii aparține extremei-drepte, care este creditată cu 89 de mandate, confirmând astfel scorul bun al lui Marine Le Pen de la prezidențialele din aprilie, scriu Le Monde și France 24.
Cuprins:
23:1019-06-2022Roxana Mărăcineanu este condusă de contracandidata de stânga
Fosta ministră a Sporturilor din precedentul guvern Macron, Roxana Mărăcineanu, este condusă de contracandidata sa de stânga, Rachel Keke, în lupta pentru mandatul de deputată în a 7-a circumscripţie din departamentul Val-de-Marne, din periferia sudică a Parisului.
După numărarea a 42% din voturi, Keke o imigrantă din Coasta de Fildeș, care a condus o grevă lungă cerând salarii și condiții mai bune de muncă la unul dintre cele mai cunoscute lanțuri de hoteluri, este creditată cu 51,23% din voturi.
Mărăcineanu a venit în Franţa din România la vârsta de zece ani, a reușit apoi să devină campioană mondială la nataţie și în cele din urmă ministră pentru cinci ani.
Rachel Keke, care are 48 de ani și vine din Coasta de Fildeș, a declarat că anii de muncă epuizantă, în care curăța până la 40 de camere pe zi la hotelul Ibis din Batignolles, îi vor permite să vorbească din Parlament în numele muncitorilor.
19:2519-06-2022Noile estimări cresc ușor scorul coaliției prezidențiale
Ensemble! a obținut 230 de deputați după al doilea tur de scrutin, potrivit unei noi estimări Ipsos-Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI/MCD și LCP Assemblée nationale. Un scor puțin mai bun pentru coaliția prezidențială, dar tot insuficient pentru obținerea majorității absolute.
Coaliția de stânga NUPES a obținut 149 de locuri și a devenit principala forță de opoziție în Adunarea Națională.
Extrema-dreaptă a scăzut ușor la 85 de mandate, dar tot are un scor istoric, care îi permite să formeze un grup parlamentar, să depună moțiuni de cenzură și să trimită proiecte de lege la Consiliul Constituțional.
Les Républicains, partidul pe care coaliția lui Macron s-ar putea baza pentru a-și impune proiectele, este creditat cu 76 de deputați.
22:0019-06-2022Mélenchon spune că și-a atins obiectivul
Liderul Noii Uniuni Populare și Social-Ecologice (NUPES), Jean-Luc Mélenchon, a salutat scorul bun obținut de coaliția stângii în fața blocului electoral prezidențial. „Deruta partidului prezidențial este totală și nu dispune de o majoritate”, a spus el, considerând că NUPES și-a atins astfel principalul obiectiv.
Mélenchon spera inițial că alianța sa de stânga va obține suficiente voturi pentru a-l propulsa în poziția de premier, un lucru care nu se va întâmpla, ținând cont de actualele proiecții.
Însă NUPES devine în mod evident principala forță de opoziție a țării și va milita în continuare cu putere pentru obiectivele sale, printre altele, menținerea sau scăderea vârstei de pensionare, plafonarea prețului la mai multe produse, în contextul creșterii costului de trai.
21:5519-06-2022Marine Le Pen, discurs al victoriei
Marine Le Pen a salutat scorul istoric obținut de partidul ei la legislative - 89 de mandate (potrivit estimărilor), de la cele 8 câștigate în urmă cu cinci ani.
„Am atins cele trei obiective pe care ni le-am propus: să-l facem pe Emmanuel Macron președinte minoritar; să continuăm necesara re-compoziția politică; să formăm un grup de opoziție decisiv”, a declarat ea.
„Singura noastră busolă este interesul Franței și al poporului francez”, a insistat Le Pen, care a invitat și alte forțe politice să se alăture „la redresarea țării”.
21:3019-06-2022Victime de lux din anturajul lui Macron
Ministra Sănătății, Brigitte Bourguignon, a fost învinsă de Christine Engrand (extrema-dreaptă - RN), în cea de-a 6-a circumscripție din Pas-de-Calais, scrie AFP. Ministra urmează să demisioneze din Executiv, conform unei reguli nescrise în politica franceză.
Președintele Adunării Naționale, Richard Ferrand, a pierdut și el duminică în turul al doilea al alegerilor legislative, în circumscripția 6, în fața candidatei NUPES, Melanie Thomin.
Christophe Castaner, șeful deputaților din La République en marche (LREM - partidul președintelui Macron) își pierde și el locul de deputat în Alpes-de-Haute-Provence.
Castaner a obținut 48,51% din voturi, în vreme ce adversarul său de stânga, Léo Walter, este creditat cu 51,49%.
În schimb, șefa guvernului Elisabeth Borne a câștigat alegerile în circumscripția 6 din Calvados, obținând 52,3% din voturi, potrivit IFOP-Fiducial. Ea îl devansează pe Noé Gauchard (NUPES), care a obținut 47,7% din voturi.
21:0019-06-2022Rezultat foarte slab pentru coaliția lui Macron, care și-a pierdut majoritatea
Au apărut primele estimări privind componența viitorului parlament, realizate de Ipsos-Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France, France 24-RFI-MCD și LCP-Assemblée nationale. Urmează ca ele să fie confirmare de numărătoarea oficială, care a început deja.
Blocul electoral Ensemble!, al președintelui Macron, a obținut 224 de mandate, mult sub cele 289 necesare pentru o majoritate absolută. Este un rezultat aproape dezastruos pentru Macron, care își vede propunerile de reformă - în domeniul taxelor, pensiilor - în pericol.
Pe locul doi se situează alianța stângii - Noua Uniune Populară Ecologică și Socială (NUPES), cu 149 de mandate.
Pe locul trei se situează extrema dreaptă, Adunarea Națională (Rassemblement National - RN). Partidul lui Marine Le Pen a obținut un rezultat istoric - 89 de mandate, în creștere spectaculoasă de la cele 8 pe care le deținea până acum.
Republicanii, potențiali aliați ai coaliției lui Macron, au obținut și ei un rezultat rezonabil - 78 de mandate, după dezastrul de la prezidențiale.
20:3019-06-2022Primele estimări, la ora 20.00 (21.00, ora României)
Mare parte dintre urne s-au închis deja, dar secțiile de votare din marile orașe își închid porțile abia la ora locală 20.00 (21.00), când institutele de sondare a opiniei vor oferi și primele estimări.
Aceste estimări sunt realizate pe baza numărătorii deja începute, așa că sunt de obicei destul de precise.
Cifra-cheie a acestor alegeri este 289 - numărul de mandate parlamentare necesare pentru o majoritate în Adunarea Națională, Camera inferioară cu 577 de locuri. Analiștii cred că doar coaliția prezidențială poate ajunge la acest prag, dar scenariul unei majorități relative este și el foarte probabil.
20:0019-06-2022Fosta ministră Roxana Mărăcineanu, într-un duel simbolic pentru acest scrutin
Fosta ministră a Sporturilor Roxana Mărăcineanu candidează pentru un mandat parlamentar în a 7-a circumscripţie din departamentul Val-de-Marne, din periferia sudică a Parisului.
Mărăcineanu a venit în Franţa din România la vârsta de zece ani, a reușit apoi să devină campioană mondială la nataţie și în cele din urmă ministră pentru cinci ani. Ea a sosit pe locul doi în primul tur de scrutin și riscă să piardă în această seară în fața contracandidatei de stânga, Rachel Keke.
Keke, care a condus o grevă lungă cerând salarii și condiții mai bune de muncă la unul dintre cele mai cunoscute lanțuri de hoteluri, ar putea deveni astfel prima menajeră aleasă în Parlamentul francez.
Rachel Keke, care are 48 de ani și vine din Coasta de Fildeș, a declarat că anii de muncă epuizantă, în care curăța până la 40 de camere pe zi la hotelul Ibis din Batignolles, îi vor permite să vorbească din Parlament în numele muncitorilor. Scopul ei este de a-i „face vizibili pe cei care sunt invizibili”, a spus ea la un miting, potrivit The Guardian.
19:4519-06-2022Prima victimă din tabăra lui Macron
Justine Benin a fost numită pe 20 mai în funcția de secretară de stat pentru afaceri maritime în guvernul lui Elisabeth Borne. Deputata din a doua circumscripție din Guadelupa risca prin urmare foarte mult, atunci când și-a depus candidatura pentru un nou mandat în legislativ în această circumscripție. Și asta pentru că regula nescrisă a guvernului francez este că o înfrângere în alegeri trebuie urmată de o demisie din Executiv.
Lupta era oricum complicată, în condițiile în care ea trebuia să convingă un electorat care l-a respins în mod clar pe Emmanuel Macron la alegerile din aprilie (preferând stânga în primul tur și extrema-dreaptă în al doilea).
În cele din urmă, Benin nu a reușit să convingă. Ea a fost învinsă sâmbătă, în al doilea tur al alegerilor legislative, de candidatul de stânga Christian Baptiste. Benin, membră a Mișcării Democrate (MoDem) - aliat al partidului președintelui - a obținut doar 41,35% din voturi, față de cele 58,65% adunate de adversarul său, susținut de Noua Uniune Populară Ecologică și Socială (NUPES).
Urmează demisia din guvern.
19:2519-06-2022Prezența la vot, în scădere față de primul tur de scrutin
La ora locală 17.00 (18.00, ora României), prezența la vot în turul doi era de 38,11%, în scădere față de duminica trecută.
În primul tur de scrutin la aceeași oră, prezența la vot era de 39,42%. În urmă cu cinci ani, pentru al doilea tur de scrutin, doar 35,33% dintre cei înscriși pe listele electorale votaseră pțnă la aceeași oră.
Potrivit unei estimări Ipsos-Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France, France 24-RFI-MCD și LCP Assemblée nationale, absenteismul la finalul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative va fi de 54%.
Cifra va fi deci în creștere față de primul tur, când 52,5% dintre alegători s-au abținut.
Pe cine avantajează prezența scăzută la vot?
Alegătorii din Franța se întorc azi la urne pentru a patra oară în două luni, cu ocazia celei de-a doua runde a alegerilor legislative. Aproximativ 48,5 milioane de alegători sunt înregistrați pentru a vota în 572 de circumscripții din întreaga țară, iar rezultatele vor fi afișate începând cu închiderea urnelor, la ora locală 20.00 (21.00, ora României).
Primul tur al legislativelor a fost marcat de un absenteism-record. Un număr de 25,5 milioane de alegători înscriși pe listele electorale - 52,49% din total - au ales să nu se prezinte la urne duminica trecută.
Această rată de abținere a depășit precedentul record al Franței pentru primul tur al unui scrutin legislativ, stabilit în 2017. Dintre țările membre ale UE, observă France 24, doar Croația, Lituania, Polonia și România au ajuns la un nivel atât de scăzut de participare la un scrutin legislativ.
Ce se va întâmpla în al doilea tur? Datele demografice ale prezenței la vot sugerează că favorizați vor fi Emmanuel Macron și coaliția sa de centru-dreapta Ensemble! („Împreună!”).
Principalii săi contracandidați - coaliția de stânga NUPES a lui Jean-Luc Mélenchon și partidul de extremă-dreapta Adunarea Națională, al lui Marine Le Pen, sunt mai vulnerabili din acest punct de vedere, deoarece electoratul lor, care provine din rândul tinerilor și al clasei muncitoare, tinde să se prezinte în proporții mai mici la urne.
Mobilizarea celor care au absentat în primul tur este deosebit de importantă pentru NUPES, alianța formată de gruparea stângii radicale La France Insoumise („Franța neînduplecată”) a lui Mélenchon, de Partidul Comunist Francez, Partidul Socialist și Verzii (EELV).
Analiștii cred că NUPES a adunat în primul tur majoritatea votului stângii. De aceea, pentru a obține cifre mai mari, NUPES trebuie să aducă la vot lume nouă - acum absenții primului tur și alegătorii care ar prefera pe oricine în parlament, cu excepția oamenilor lui Macron.
289 de mandate: un prag prea îndepărtat?
Cifra-cheie a acestor alegeri este 289 - numărul de mandate parlamentare necesare pentru a obține o majoritate în Adunarea Națională, Camera inferioară cu 577 de locuri. Pentru prima dată în 25 de ani, atingerea acestui număr va fi o adevărată provocare pentru tabăra președintelui francez, în acest caz alianța „Ensemble!” a lui Macron.
Partidul lui Macron, La République en Marche (LREM), a câștigat 306 locuri pe cont propriu în 2017, iar aliatul său centrist Modem a completat acest număr cu încă 42 de locuri. Vremurile acestea simple s-au dus.
După ce a ratat la limită un loc în finala prezidențială din aprilie, Mélenchon a petrecut două luni făcând lobby pe lângă alegători pentru a oferi coaliției sale NUPES o majoritate și pentru a-i oferi lui, astfel, postul de prim-ministru.
Stânga nu are șanse să obțină majoritatea. După primul tur, în care a venit cu puțin în urma Ensemble!, NUPES ar putea obține între 150 și 190 de mandate, potrivit unui sondaj Ipsos-Sopra Steria.
Întrebarea zilei este alta: poate obține coaliția prezidențială majoritatea? Neclar, deocamdată. Același Ipsos estimează că Ensemble! ar aduna în final între 255 și 295 de locuri.
„Dezordinea franceză”
O majoritate legislativă absolută, de care Macron a beneficiat în primul mandat, i-ar permite să își impună agenda politică, inclusiv măsuri complicate, precum reforma pensiilor, care include și creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 sau 65 de ani.
O majoritate relativă, sau un parlament suspendat - neobișnuit în Franța și nemaiîntâlnit din 1991 - ar complica lucrurile pentru președinte, care ar fi nevoit să apeleze la alte partide pentru a-și negocia majoritatea, spre exemplu, la rivalii de la dreapta scenei politice, Les Républicains.
În timp ce căutarea consensului parlamentar este naturală în unele țări ale UE, aceasta nu este înrădăcinată în cultura politică a Franței și face ca blocajul politic să fie mai probabil. Un scenariu evocat de tabăra de centru-dreapta în campania electorală pe parcursul ultimei săptămâni.
Într-un discurs televizat, Macron a făcut apel la alegători, afirmând că este în interesul lor să îi ofere „o majoritate solidă” în Camera inferioară „în aceste vremuri tulburi”.
„Nimic nu ar fi mai rău decât să adăugăm dezordinea franceză la dezordinea globală”, a spus el.
Liderii NUPES au ripostat, spunând că aceste comentarii ale lui Macron trădează „aroganța” și un sentiment de „panică” al acestuia.
Cine și ce a câștigat în urmă cu o săptămână
Primul tur de scrutin de duminică s-a încheiat oficial cu coaliția prezidențială în frunte. Ensemble! a devansat NUPES cu doar 21.359 de voturi din 23,2 milioane de voturi exprimate.
Stânga a depășit totuși Ensemble la un capitol: patru candidați NUPES au fost aleși în primul tur - trei în districtele din Paris și unul în districtul vecin Seine-Saint-Denis - în timp ce Ensemble! a obținut doar un singur loc. Alți trei candidați NUPES au locuri garantate în turul doi, după ce singurii lor adversari și-au retras candidaturile în această săptămână.
Câștigarea unui district electoral în primul tur nu este o performanță ușoară (doar patru parlamentari au reușit acest lucru în 2017). Este nevoie de un scor de peste 50% din voturi, cu sprijinul a minim 25% din alegătorii înregistrați.
Le Pen, vocea extremei drepte, a fost aproape de această performanță. În cursa pentru realegere, ea a obținut 53,96% din voturi în primul tur, dar nu a atins pragul de alegători înregistrați, din cauza prezenței scăzute. Le Pen se va confrunta duminică cu un candidat NUPES pentru locul din Pas-de-Calais.
Pe al treilea loc în primul tur de scrutin s-a clasat Rassemblement national (RN - Adunarea Națională), gruparea de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, care a obținut 18,67% în primul tur de duminică.
Les Républicains - Republicanii, care au avut un scor lamentabil la prezidențiale, au adunat în primul tur al legislativelor 11,31%, clasându-se pe locul al patrulea. Proiecțiile Ipsos/Sopra Steria îi creditează cu 50-80 de mandate în parlament.
În 61 de circumscripții, stânga se va confrunta cu extrema dreaptă
Districtul lui Le Pen este doar unul dintre cele 61 în care un candidat de extremă dreapta al Adunării Naționale se va confrunta cu un reprezentant al NUPES. Această perspectivă s-a dovedit a fi o provocare pentru tabăra lui Macron.
Pe măsură ce rezultatele primului tur de scrutin au apărut în noaptea alegerilor, greii taberei prezidențiale au afișat o anumită ambivalență în privința acestor curse.
De zeci de ani, convenția spune că partidele mainstream își lasă deoparte animozitățile și se unesc pentru a ține extrema dreaptă departe de putere, ori de câte ori se ivește ocazia.
Această tradiție, cunoscută sub numele de Frontul republican, s-a clătinat în ultima vreme. Dar alegătorii de stânga susțin că au dat o mână de ajutor pentru a-l realege pe Macron în finala prezidențială cu Le Pen, din aprilie. De aceea, ei sunt iritați acum că tabăra președintelui nu le întoarce favorul.
Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Olivia Grégoire, a căutat să clarifice lucrurile luni dimineață. Ea a sugerat că ambivalența Ensemble! se datorează unui număr „foarte mic” de candidați NUPES de extremă-stânga - mai puțini „decât ar putea fi numărați pe o mână!”.
„Să fim clari!”, a spus Grégoire, „nici măcar un singur vot pentru Adunarea Națională”.
Vești bune pentru extrema dreaptă
Se estimează totuși că extrema-dreaptă va câștiga mai mult decât suficiente locuri pentru a forma un grup parlamentar oficial, pentru prima dată din 1986, când un experiment cu sistemul proporțional a dat Frontului Național și aliaților săi 35 de locuri.
Sondajele Ipsos-Sopra Steria estimează că partidul lui Marine Le Pen ar putea obține între 20 și 45 de locuri, față de doar opt în 2017.
Pragul pentru un grup parlamentar - care aduce mai mult timp pentru discursuri în plenul Camerei, finanțare publică pentru angajarea de personal parlamentar și un acces mai bun la facilitățile parlamentare - este de 15 locuri.
Trei posturi de miniștri, în joc
Cincisprezece miniștri ai guvernului, adică mai mult de jumătate dintre cei 28 numiți chiar luna trecută după realegerea lui Macron, și-au pus în joc posturile din cabinet printr-o candidatură parlamentară.
Prin convenție, un ministru în funcție care candidează la alegeri și pierde trebuie să renunțe la postul din guvern.
Cei mai mulți dintre cei care candidează la aceste alegeri - cu prim-ministrul Élisabeth Borne în frunte - au performat și este probabil să câștige duminică în circumscripțiile lor.
Dar trei miniștri se confruntă cu dueluri dificile în turul doi împotriva candidaților NUPES: ministrul pentru servicii publice și șeful LREM, Stanislas Guerini, ministrul pentru Europa, Clément Beaune și ministra tranziției ecologice, Amélie de Montchalin.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
