Alegeri parlamentare în Spania. Cine sunt cei cinci candidați din care va fi desemnat următorul premier

La scrutinul de duminică, incertitudinea pare a fi cuvântul de ordine. Deși sondajele arată că Partidul Socialist (PSOE) va fi fără îndoială pe primul loc, urmat de conservatorii de la Partidul Popular (PP), niciuna dintre cele două formațiuni principale nu va reuși să obțină majoritate și va avea nevoie de sprijin pentru a desemna premierul.

Printre multe incertitudini, sondajele dau sigur faptul că formaţiunea de extremă dreapta Vox va reuşi să acceadă pentru prima dată în parlamentul de la Madrid. De altfel, aceasta ar putea juca un rol esențial în stabilirea majorității.

Este pentru prima dată când cinci partide – PP, PSOE, Podemos, Ciudadanos şi Vox – vor avea o prezenţă relevantă în parlament, conform tuturor sondajelor

Miza pentru partidele tradiționale va fi obținerea unei alianțe de guvernare cu partidele separatiştilor catalani sau al naţionaliştilor basci.

”Gradul de fidelitate al votului pentru partide a scăzut şi din acest motiv avem atâta volatilitate (electorală)”, explică Irene Delgado, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea Naţională de Educaţie la Distanţă (UNED), citată de EFE.

VOX va deveni primul partid de extremă care ajunge în parlamentul spaniol

Partidele din Spania

Decenii la rând, politica din Spania a fost una bipartită cu două forţe politice, respectiv Partidul Socialist (PSOE) şi Partidul Popular (PP), care au alternat la guvernare, cu susţinere sporadică din partea formaţiunilor minorităţii basce sau catalane.

Dar acest bipartidism imperfect s-a terminat abrupt la alegerile din decembrie 2015, când în Parlament au intrat partidele Podemos (de stânga) şi Ciudadanos (liberali).

Niciunul dintre cele două partide mari nu au reușit să formeze o majoritate și s-a ajuns la organizarea de alegeri anticipate.

Partidul Popular condus de Mariano Rajoy a reușit în cele din urmă să ajungă la un acord cu Ciudadanos şi să formeze astfel un guvern.

Instabilitatea a continuat, însă, și pe 1 iunie 2018 guvernul a căzut în urma unei moţiuni de cenzură introduse după un mare scandal de corupţie în care a fost implicat Partidul Popular.

Socialistul Pedro Sanchez a devenit atunci premier în fruntea unui guvern minoritar care nu se putea baza decât pe voturile a 84 din cei 350 de deputaţi.

După ce anul acesta în februarie parlamentul a respins proiectul de buget propus de premier, acesta a fost să convoace alegeri anticipate pentru 28 aprilie, ajungându-se astfel la cel de-al treilea scrutin legislativ în doar trei ani.

Posibilii premieri

Pedro Sanchez – 47 de ani, reprezentant al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE). A pierdut conducerea partidului în 2016 şi, în ciuda şanselor reduse, a ajuns premier după numai doi ani, în urma adoptării unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului conservator.

Premierul Pedro Sanchez în timpul unui miting al POSE

Pablo Casado, 38 de ani, economist, lider al Partidului Poporului (PP) de mai puţin de un an, după căderea guvernului condus de predecesorul său, Mariano Rajoy. Susţine valorile familiei, monarhia şi Biserica Catolică şi se opune avortului şi eutanasiei.

Albert Rivera, 39 de ani, fondatorul Ciudadanos (Cetăţenii). Este unul din cei mai experimentaţi lideri politici din generaţia tânără din Spania. A lucrat la CaixaBank înainte de 2006, când a înfiinţat partidul pro-european cu origini catalane, ajuns în arena naţională în 2015, când a devenit partid parlamentar.

Pablo Iglesias, 40 de ani, a fondat Unidas Podemos (Împreună Putem) în 2014, alături de colegi de la Universitatea Complutense, unde preda ştiinţe politice. Şi-a început cariera politică pe valul protestelor împotriva austerităţii.

Santiago Abascal, 42 de ani, reprezentantul Vox. Se opune legislaţiei pentru egalitatea sexelor, pe care o consideră discriminatorie faţă de bărbaţi, şi este împotriva autonomiei regiunilor Spaniei.

Campania electorală

Campania electorală din Spania a început, neoficial, cu multe luni înainte de declanșarea alegerilor anticipate.

Tensiunile separatiste din Catalonia au fost unul dintre mesajele centrale ale campaniei și au jucat un rol important în politica spaniolă din ultima perioadă.

”Este probabil una din campaniile (electorale) cele mai intense pe care le-am avut, dintr-un motiv fundamental: marea incertitudine asupra rezultatelor”, remarcă María José Canel, profesoară de comunicare politică la Universitatea Complutense din Madrid.

Posibile alianțe

Conform sondajelor, socialiştii vor avea circa 30% din voturi şi peste o sută de deputaţi, aşadar mai rămâne de văzut câte mandate le-ar mai trebui exact pentru a ajunge la majoritatea absolută şi cu cine s-ar putea alia în acest scop.

O posibilitate, printre altele, ar fi un acord între PSOE şi Podemos, deşi ar mai fi probabil nevoie şi de mandatele separatiştilor catalani, care însă cer un referendum de ”autodeterminare” a Cataloniei.

Nu se știe, însă, ce rezultat vor avea conservatorii. În prezent, Partidul Popularilor are 134 de mandate în legislativ, dar se luptă cu Vox şi Ciudadanos pentru voturile electoratului de dreapta.

Pedro Casado este propunerea conservatorilor pentru postul de premier

Analiștii politici văd posibilă o alianță a celor trei formațiuni de dreapta, dar în funcție de rezultatul lor rămâne de văzut dacă vor avea suficiente mandate pentru a obține majoritatea.

Rezultatul se joacă în 99 de mandate, estimează Canel, referindu-se la circumscripţiile mai puţin populate, unde sunt aleşi mai puţini deputaţi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE