Alegerile din Ucraina par o misiune imposibilă, în plin război. Dar tot mai multe presiuni pentru organizarea lor încep să apară
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În prezent există mari semne de întrebare cu privire la legitimitatea democratică a unor alegeri. Și asta pentru că majoritatea canalelor de televiziune sunt puternic controlate de guvern, soldații ar trebui să voteze în tranșee, iar milioane de ucraineni au fugit în străinătate, scrie site-ul de știri pe teme europene Politico.
Cuprins:
Dacă Rusia nu ar fi invadat-o, în februarie anul trecut, Ucraina ar fi trebuit să organizeze alegeri parlamentare luna viitoare și un scrutin prezidențial în martie 2024. Deocamdată, acest lucru nu se va întâmpla.
Organizarea celor două scrutine este un subiect de dezbatere la Kiev. Și, se pare, este un subiect și pentru unii dintre aliați. Senatorul american Lindsey Graham, un susținător ferm al Ucrainei, a cerut Kievului să organizeze alegeri „libere și corecte” chiar și atunci când se află sub amenințarea atacurilor rusești.
„Îmi dau seama că mediul de securitate pentru desfășurarea unor alegeri ar fi o provocare. Cu toate acestea, nu mă pot gândi la o investiție mai bună pentru stabilitatea Europei decât să ajut Ucraina să supraviețuiască ca o democrație independentă, autonomă, bazată pe statul de drept”, a spus senatorul.
„Îi încurajez pe toți aliații Ucrainei să contribuie la furnizarea de asistență financiară și tehnică pentru a sprijini acest efort”, a adăugat Graham, într-un mesaj postat pe Twitter.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat deja că vrea să candideze pentru un al doilea mandat.
„În 2024, dacă războiul va continua și dacă vor avea loc alegeri, nu îmi voi abandona niciodată în viața mea țara. Pentru că sunt garantul Constituției și o voi apăra în orice caz”, a declarat el într-un interviu recent acordat postului public portughez de televiziune RTP.
Zelenski i-a răspuns lui Graham spunând că este pregătit - dacă parlamentul este de acord - să anuleze legea marțială care interzice țării să organizeze alegeri în timp de război.
Dar acesta este un subiect care ridică mari semne de întrebare cu privire la legitimitatea democratică, scrie Politico. Și asta pentru că majoritatea canalelor de televiziune sunt puternic controlate de guvern, soldații ar trebui să voteze în tranșee, iar milioane de ucraineni au fugit în străinătate.
Conștient de toate aceste obstacole, Zelenski a avertizat că Occidentul ar trebui să ajute Ucraina să organizeze votul pentru aproximativ 6,2 milioane de refugiați ucraineni, care au părăsit țara după invazia Rusiei din februarie 2022.
De asemenea, el a spus că partenerii Ucrainei ar trebui să furnizeze 5 miliarde de grivne suplimentare (120 de milioane de euro) pentru a înființa secții de votare și pentru a trimite observatori, în special în zonele cele mai complexe, cum ar fi zonele de luptă.
O delegitimare a puterii
Nimeni nu se îndoiește că ar fi o sarcină foarte complicată.
Observatorii electorali, analiștii politici și chiar parlamentarii opoziției, care au vorbit cu Politico, sunt de acord că Ucraina nu poate garanta un proces electoral liber, corect și sigur în timp ce constant Rusia atacă țara cu rachete, canalele de televiziune sunt cenzurate, iar 20% din teritoriu nu ar putea vota deoarece este ocupat de forțele Kremlinului.
Olga Aivazovska, șefa consiliului de administrație al Rețelei civice Opora, un organism ucrainean de supraveghere a alegerilor, a avertizat asupra pericolelor unor alegeri premature.
„Alegerile se referă la libertatea de exprimare, libera circulație, lipsa cenzurii, comunicarea cu alegătorii, activitățile partidelor politice etc. Toate acestea nu pot fi garantate în faza fierbinte a războiului”, a declarat ea pentru Politico.
Pericolul iminent pe care ea l-a identificat este că, în lipsa unei competiții politice corecte, care ar fi imposibilă în condițiile restricțiilor impuse de guvern în timp de război, ar putea avea loc o delegitimare a puterii.
„Un astfel de scrutin ar fi departe de a fi un act de democrație. Țara ar putea avea conducători aleși doar de cetățenii din partea Ucrainei care nu este ocupată de Rusia. Iar acest lucru va ajuta Kremlinul să fixeze noua realitate geopolitică de control asupra celeilalte părți a Ucrainei”, a adăugat Aivazovska.
Problemele organizării scrutinului
Zelenski a declarat că înțelege logica partenerilor ucraineni, care au îndemnat Kievul să organizeze votul în timpul războiului.
„Dacă protejați democrația, atunci chiar și în timpul războiului ar trebui să vă gândiți la această protecție. Alegerile sunt una dintre modalitățile de a face acest lucru. Dar nu degeaba alegerile sunt interzise prin lege în timpul războiului. Este foarte dificil să le organizezi”, a subliniat președintele.
Zelenski a adăugat că nimeni nu i-a arătat până acum cum să organizeze alegeri pentru personalul militar de pe front și pentru refugiații din străinătate.
Deși a admis că organizarea votului în străinătate ar fi până la urmă posibilă, Dmitro Razumkov, un deputat ucrainean care a fost directorul de campanie al lui Zelenski în 2019, dar care acum se află în opoziție, s-a întrebat cum ar trebuie să se organizeze misiunile observatorilor străini pe linia frontului, aflat sub bombardamente constante.
„Nici parlamentarii, nici comisia electorală centrală nu pot spune cât timp va dura crearea noului registru electoral. Unde sunt alegătorii noștri și cum să organizăm acest proces? În țara noastră, o porțiune imensă de teritoriu este fie sub ocupație, fie infrastructura de acolo este distrusă, nu există oameni, nu există posibilitatea de a organiza procesul electoral pe teren”, a declarat Razumkov pentru Politico.
Ca și cum acest lucru nu ar fi fost suficient de rău, orice campanie electorală înseamnă critici la adresa actualului guvern, iar acest lucru duce la divizare, când națiunea trebuie să rămână cât mai unită posibil, a adăugat Razumkov.
„Alegerile înseamnă, de asemenea, agitație și acces la mass-media pentru toți candidații. Iar eu nu am mai obținut un interviu la Televiziunea națională ucraineană controlată de stat de o veșnicie”, a adăugat Razumkov.
Alegerile nu pot fi amânate la nesfârșit
Oficialii europeni au adoptat un ton precaut pe acest subiect, subliniind că decizia aparține Kievului.
„O țară în război nu e foarte potrivită pentru organizarea alegerilor. Dar, în același timp, este bine că au această dezbatere. Arată, de asemenea, ce fel de țară sunt. Ei prețuiesc democrația în sine. Așa că îi las, bineînțeles, să decidă ei. Și vom vedea care va fi rezultatul”, a declarat ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, pentru Politico.
Unii analiști au avertizat însă că, în ciuda greutăților, alegerile vor trebui organizate în cele din urmă,
Mai devreme sau mai târziu, vor trebui să aibă loc alegeri, a spus Volodimir Fesenko, un analist politic ucrainean. „Dacă războiul se prelungește câțiva ani, va exista în mod inevitabil o dezbatere despre alegeri. Aceasta va depinde de amploarea luptelor”, a adăugat analistul.
Cu toate acestea, parlamentul trebuie să anuleze interdicția de a organiza alegeri în timpul războiului, să voteze modificări ale bugetului pentru a găsi bani pentru alegeri și să modifice codul electoral.
„Avem nevoie de proceduri care să le permită oamenilor care și-au schimbat locul de reședință să voteze, pentru că milioane de oameni și-au părăsit locuințele. Ar trebui să li se ofere posibilitatea de a vota”, a declarat Fesenko.
„Prevăd că am putea avea alegeri în 2024. Dar realitatea va depinde de amploarea ostilităților. O nouă escaladare va însemna că nu se va vota”, a adăugat el.
Alți experți au avertizat de asemenea că Kievul trebuie să organizeze alegerile inclusiv pentru a-și respecta democrația, dar și pentru a risipi orice discurs acuzator la adresa acesteia.
Ar putea fi nedrept să ne așteptăm ca Ucraina să îndeplinească acest angajament pe termen scurt, a declarat și Sam van der Staak, director pentru Europa la think-tank-ul International Institute for Democracy and Electoral Assistance.
„Pentru Ucraina și provocările cu care se confruntă, o astfel de includere în procesul de luare a deciziilor este mai importantă acum decât oricând”, a spus el.
„Dacă am coborî ștacheta pentru Ucraina, acest lucru ar contraveni propriilor dorințe ale țării de a fi tratată ca o democrație deplină și poate chiar ar alimenta discursuri răuvoitoare”, a avertizat acesta.
Paulica1968 06.09.2023, 20:17
Dificil
Marica13 06.09.2023, 22:07
Nu stiu ce alegeri pot fi ,si cat de corecte pe timp de razboi..
ElenaMA 06.09.2023, 23:47
Ce rost au acum
bituca 07.09.2023, 09:32
Se vrea o schimbare?
mariussorin75 07.09.2023, 13:24
Poate iese vreun prorus, ca se termina si cu razboiul