Alergia la mancare

S-a demonstrat ca intoleranta alimentara e responsabila de simpto-mele unor pacinenti cu sindrom de colon iritabil, evidentiat prin cresterea nivelului de mediatori specifici reactiilor de inflamatie locala (prostaglandine la nivelul mucoasei anale). Alergia alimentara se dezvolta de obicei in prima copilarie, de aici rezultand si importanta acordata introducerii in alimentatia copilului a alimentelor in cadrul diversificarii. Mamele trebuie sa se documenteze cu privire la alimentele alergene si sa amane cat mai mult contactul copilului cu acestea sau sa se adreseze imediat medicului alergolog cand constata aparitia reactiilor alergice.
Primul semn poate fi o eczema (dermatita) izolata sau asociata cu simptome gastrointestinale. Dupa aproximativ un an de la aparitia acesteia, dermatita se amelioreaza si pot aparea simptomele respiratorii. De asemenea, astmul si rinitele alergice pot fi agravate de alergiile alimentare.
Majoritatea copiilor si adolescentilor alergici sunt sensibili la alimente puternic alergene – oua, lapte, alune, soia. Diagnosticul se emite pe baza testelor alergice cutanate, ce raporteaza existenta unei sensibilitati; diagnosticul definitiv se pune pe baza reactiilor de provocare. Persoanele mature sau in varsta pot reactiona violent chiar si la ingestia unei cantitati foate mici din astfel de alimente, sau la altele – cum ar fi crustaceele – prin urticarie exploziva, angioedem si chiar anafilaxie.
Dieta se determina prin eliminarea alimentelor suspectate de pacient a fi cauza alergiilor si prescrierea alimentelor “relativ nealergice”. Pacientii nu trebuie sa manance la restaurant, deoarece atat pacientul cat si doctorul trebuie sa cunoasca compozitia exacta a fiecarui fel de mancare.
Singurul tratament eficient il reprezinta evitarea alimentului alergen.
Desensibilizarea orala – prin eliminarea alimentului alergen pentru o perioada, apoi reintroducerea lui in cantitati mici, progresiv crescand – nu s-a dovedit eficienta. De asemenea, nu s-a dovedit garantia rezultatelor nici prin metoda utilizarii extractelor alimentare alergene sub forma de picaturi sublinguale. Antihistaminicele au o valoare terapeutica scazuta, cu exceptia reactiilor insotite de urticarii si angioedem.
Socul anafilactic cauzat de ingerarea alimentelor alergene trebuie tratat imediat cu epinefrina.
La persoanele alergice la produsele de stup – miere, propolis etc. – pericolul intepaturii de albine este foarte important. Cei care au avut deja o reactie anafilactica la intepaturile de insecte trebuie dotati cu o trusa, ce contine o seringa umpluta cu epinefrina, pentru autotratament prompt in cazul unei alte reactii. La aceste persoane este indicata imunoterapia cu venin, ce produce desensibilizare.

Regimul – ce avem voie si ce nu
Se descriu mai multe tipuri de regim alimentar – din care sunt eliminate in principal carnea de oaie, miel, porc, mezeluri, laptele, secara, porumbul si chiar orezul. Alimentele permise sunt legumele (morcovi, spanac, sfecla, lap-
tuci, anghinare, fasole), fructe (lamai, pere, grepfrut, caise, piersici, ananas), uleiul de masline, uleiul extras din seminte de bumbac, bauturi – ceai, cafea neagra, limonada, sucuri din fructele enumerate permise, zahar de trestie, zahar de artar, sare, masline, budinca de tapioca.

Alergia la mancare

Știri mondene

Știri România

Comentează