Alina si-a intalnit dupa cinci ani ‘ingerul salvator’

11 iunie 2001. O fetita in varsta de doar 2 anisori se lupta sa scape din ghearele mortii. Alina cazuse in fantana din curtea casei, in timp ce se juca. Cateva ore de chin, timp in care s-au incercat nenumarate solutii. O tara intreaga astepta cu sufletul la gura deznodamantul povestii transmise in direct de toate televiziunile. Sansa fetitei a fost o adolescenta de 18 ani: Oana Furnica, o fata subtire, singura care se putea “strecura” prin tuburile inguste. A adus-o pe Alina la suprafata. Si la viata.

15 iunie 2006. Nimeni n-ar mai recunoaste-o pe micuta de atunci, cu parul ravasit si fata plina de pamant. Alina Pascariu are acum sapte ani, tocmai a terminat clasa intai, e vorbareata nevoie mare si mandra de notele bune de la scoala. Stie insa cine i-a dat, pentru a doua oara, viata? Da, mama i-a povestit despre Oana Furnica. Dar de vazut, nu s-au vazut. Reporterii Libertatii au asistat, in urma cu trei zile, la prima imbratisare dintre Alina si ingerul ei salvator.

Eroii nu sunt intotdeauna niste personaje fictive. Oana Furnica, acum in varsta de 23 de ani, nu iese cu nimic in evidenta. O tanara subtire, mereu cu un zambet cald pe buze. In urma cu cinci ani insa, fata a reusit sa uimeasca o lume intreaga prin curajul ei. In vara lui 2001, impresionata de imaginile socante pe care le urmarea la televizor, Oana s-a ridicat de pe scaun, hotarata sa dea o mana de ajutor. A ajuns langa fantana in care fetita era prizoniera si n-a stat nici o clipa pe ganduri. Si-a legat de brau o funie si a coborat. A fost singura care a incaput in tunelul stramt, inaccesibil celorlalti salvatori.

„Singurul lucru pe care il auzeam era suspinul Alinei”

Prima oara s-a speriat, pentru ca fetita urla de durere. A avut insa curajul sa mai coboare o data in put. De data aceasta a reusit sa apuce fata de mana si sa o traga afara. “Nu vedeam nimic. Eram suspendata cu capul in jos, iar singurul lucru pe care il auzeam era suspinul Alinei. Nici nu am realizat ce fac, mi s-a facut frica abia dupa ce am scos-o”, povestea Oana Furnica la vremea aceea.

Imediat dupa incredibilul eveniment, tanara a fost premiata de o multime de personalitati, a primit bani, diplome si o casa. Din pacate, pe micuta Alina, al carei inger pazitor a fost pentru cateva momente, nu a mai vazut-o. “Doar la foarte scurt timp dupa accident am mai vazut-o, cred, de doua ori. Dar au trecut ani de-atunci, nici nu mai stiu cum arata”, ne-a marturisit Oana, cu glasul plin de tristete.

Libertatea v-a prezentat pe larg, la vremea respectiva, povestea miraculoasei salvari a fetitei, care a tinut cu sufletul la gura o tara intreaga

Am convins-o cu greu sa o reintalneasca pe copila. “Nu vreau, nu stiu ce sa ii spun. Am vrut sa ma duc la ea sa o vad, de mai multe ori, dar… Am simtit ca parintii ei ma evita. Daca ei m-ar fi vrut aproape ar fi dat un telefon, insa nu au dat. Nu vreau sa le fac necazuri”, explica Oana, frangan-du-si mainile. “Dar as vrea tare mult, cand o fi fetita mare, sa vina sa ma vada. Sa ma cunoasca”, ne-a spus eroina.

Probabil ca “mai tarziu” ar fi fost “prea tarziu”. Am convins-o pe Oana sa mearga cu noi la fetita acasa. Alina are acum 7 anisori si tocmai a terminat clasa I. O minune de copil, vorbareata, vesela si cu carliontii in vant. Cand am ajuns in comuna Tunari, unde se afla casa si fantana cu pricina, Oana era vizibil emotionata. Analiza totul in jur si repeta, aproape obsesiv: “Aici s-a intamplat! Aici.” Suspansul s-a prelungit, pentru ca la Alina acasa nu era nimeni. Cele 20 de minute de asteptare i s-au parut Oanei un veac. Nu-si gasea linistea, isi rotea fara incetare privirea, pana in cele mai ascunse locuri din preajma casei, pregatea parca un discurs imaginar.

„Nu-mi vine sa cred ca e ea. E aproape cat mine acum”

Cand Alina si-a facut aparitia, din ochii Oanei au inceput sa curga lacrimi mari. “Nu-mi vine sa cred ca e ea! E cat mine acum! Nici nu stiu daca sa o iau in brate, pentru ca nici nu ma cunoaste”, au fost primele cuvinte rostite de Oana. Nici nu a terminat bine de zis ca micuta a sarit din masina mamei si s-a aruncat in bratele tinerei.

“Mi-a povestit mama de Oana, dar nu-mi aduc aminte nimic de atunci”, spune in soapta fetita, putin rusinata de aparatul de fotografiat. In ora care s-a scurs, cele doua fete s-au imprietenit la catarama. S-au pupat, s-au tinut in brate si copila i-a aratat Oanei cat de bine invata la scoala. “Uite, am numai bine si foarte bine”, a spus mandra pustoaica. “Si acum ma pregatesc sa ma duc la serbare”.

“Imi pare rau ca nu am venit mai de mult s-o intalnesc pe Alina. Imi pare rau ca mi-a fost frica. As vrea sa o vad mai des”, ne-a spus Oana, adaugand, simplu: “Ne-am promis ca o sa ne vedem mai des”. Alina a impresionat-o foarte mult, iar intalnirea cu fetita careia acum cinci ani i-a redat dreptul la viata a facut-o sa vorbeasca si despre planurile ei de viitor. Oana pare ca isi doreste si mai tare un copil al ei. Tanara s-a logodit acum 3 luni cu un irakian si planuieste sa-si intemeieze o familie alaturi de el. A pierdut o sarcina de curand, dar acum, dupa ce a vazut-o pe micuta Alina Pascariu, e hotarata sa mai incerce. Vrea sa-si dedice toata viata copilului pe care si-l doreste atat de mult.

Ca rasplata pentru actul de vitejie al Oanei Furnica, Consiliul Judetean Ilfov i-a oferit tinerei o vila in comuna Voluntari. De-a lungul anilor, eroina   s-a atasat de locuinta si spune ca, exceptand cheltuielile de intretinere foarte mari, pentru ea este un adevarat camin. Intre timp, fata s-a logodit si, spune ea, va umple spatiul liber din casa spatioasa cu foarte multi copii

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE