Am refacut traseul cu Tari

Dupa ce miercuri Libertatea a relatat despre drumul parcurs in doar patru minute de premierul Calin Popescu Tariceanu, de acasa pana la Palatul Victoria, primul-ministru insusi ne-a invitat sa-l insotim in repetarea traseului. Si ne-am dus. Iar drumul l-am parcurs in fix 17 minute. Fara SPP care sa ne ‘faca partie’, ci in traficul normal, avandu-l chiar pe Tariceanu la volanul masinii.

Vineri dimineata. Cu o seara inainte primisem invitatia premierului Tariceanu de a reface drumul pe care il parcurge de acasa, din Calea Plevnei, pana la sediul Guvernului, in Piata Victoriei.

Inteleg ca vrea sa ne arate ca nu il parcurge in doar patru minute, asa cum titrase Libertatea in ziarul de miercuri, 20 februarie.

La ora 8.15 sunt in fata intrarii din complexul rezidential de blocuri, din Calea Plevnei, unde primul-ministru are apartamentul.

La punctul de control  trec prin verificari. Un SPP-ist se asigura ca eu sunt chiar eu, cel asteptat de premier si ca nu am bombe la mine.

Un Citro?n argintiu de mic litraj opreste in fata mea. Premierul, la volan si singur in automobil, se uita fix la mine. ‘Sa ne uitam la ceas, da?’, imi spune Tariceanu zambind, dupa saluturile de rigoare.

E fix 8.38, cand iesim in Calea Plevnei. ‘O sa vedeti ca nu avem cum sa facem 41 de minute in traficul normal, asa cum s-a scris in articol’, spune premierul. Pricep ca vrea sa imi demonstreze altceva decat ma asteptam eu. Nu in cat timp ajunge, de fapt, cu masinile SPP-ului deschizand drumul in fata, ci cat ii ia sa parcurga traseul pana la Guvern, in traficul normal. Fie si-asa!… Face dreapta, deci, pe Calea Plevnei, apoi semnalizeaza stanga, spre strada Barierei, una paralela cu Witting. ‘Mie imi place sa sofez, se stie ca am pasiunea asta. Sunt chiar jenat cand trebuie sa ma deplasez cu coloana oficiala. Stii ca e chiar neplacut sa mergi cu sofer? Altii, cand au un strop de putere, abia asteapta sa o arate si in exterior. Nu spun cine, dar cred ca intelegi’, mi se confeseaza primul-ministru. Nu pricep, dar ma uit aparent fara tinta spre dealurile Cotroceniului.

Stam la stopuri si ne strecuram printre tramvaie si alte masini. Intram pe soseaua Orhideelor, vizavi de zidul Garii de Nord. Dreapta, apoi stanga si trecem chiar prin fata garii, taiem apoi Calea Grivitei si o luam iar dreapta, spre piata Haralambie Botescu. Dinspre Sevastopol, un sofer grabit ar vrea sa ne intre in fata, desi nu are prioritate.

Franeaza brusc. ‘Mai, mai, ce faci?’, il cearta primul-ministru ca pentru sine. Ne apropiem de Piata Victoriei. ‘Ce v-ar placea sa faceti, daca maine n-ati mai fi seful Guvernului?’, il intreb. ‘In mod sigur, tot in politica as activa.

Insa mi-ar placea mult sa am un atelier de restaurare a masinilor de epoca’, marturiseste Tariceanu, care detine deja doua Citro?nuri, unul din 1955, altul din 1967, si un Fiat, din 1966.

‘Imbratisam’ rondul din Piata Victoriei, dar o alta masina ne taloneaza cam prea aproape, pe dreapta. Tariceanu priveste un pic aspru catre sofer, apoi fata i se destinde. ‘Ah, e o doamna la volan’, constata el. Cotim scurt dreapta, spre una dintre intrarile din curtea Palatului Victoria. ‘Ia sa vedem, spune premierul, si se uita la ceas. E noua fara cinci. Deci, cat am facut? 17 minute!’, imi comunica el triumfator. Ma uit la ceasul meu si asa este. E drept, n-am prins o zi prea aglomerata, cu blocaje in trafic. Altfel, ar fi vazut premierul… Iesim din masina si ne luam la revedere. Timp de 17 minute l-am avut ca sofer pe primul-ministru al Romaniei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE