Crește indignarea în Europa, după ce ambasadorul chinez la Paris a pus sub semnul întrebării suveranitatea fostelor state sovietice

Declarațiile ambasadorul Chinei la Paris Lu Shaye pe tema suveranității fostelor state sovietice și a statutului Crimeei au generat un cor de critici la Kiev, dar și în Europa, care se află în plin proces de reanalizare a delicatelor relații cu Beijingul.

„În dreptul internațional, chiar și aceste țări din fosta Uniune Sovietică nu au statut efectiv, pentru că nu există niciun acord internațional care să materializeze statutul lor de țară suverană”, a declarat el, vineri, la postul francez La Chaîne Info.

Totodată, întrebat dacă, din punctul său de vedere, Crimeea face parte din Ucraina, diplomatul a precizat că „depinde de modul în care percepeți această problemă. Există o istorie. Crimeea a fost a Rusiei la început. Hrușciov a fost cel care a dat Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice”.

Ucraina, care pregătește în acest moment o contraofensivă pentru a recuceri teritoriile ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea, dacă este posibil, a denunțat, duminică, afirmațiile.

„Este ciudat să auzi o versiune absurdă despre «istoria Crimeei» din partea unui reprezentant al unei țări foarte atentă la istoria sa milenară”, a observat, pe Twitter Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

În pofida „prieteniei sale nelimitate” cu Rusia, China nu recunoaște totuși anexarea de către Moscova a celor patru regiuni ucrainene ocupate în 2022. De asemenea, Beijingul caută să lege relații mai strânse cu statele din Asia Centrală, foste republici sovietice, îngrijorate de ambițiile teritoriale ale lui Vladimir Putin.

Luni, autoritățile chineze au reacționat cu o oarecare întârziere la nemulțumirea europenilor.

„China respectă suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor ţărilor, precum şi scopurile şi principiile Cartei ONU”, a asigurat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez Mao Ning, precizând că remarcile sale reprezintă poziţia oficială a guvernului chinez, notează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

În același timp, scrie Le Monde, nicio publicație chineză de stat nu a preluat comentariile ambasadorului, iar interviul acordat LCI nu putea fi găsit pe site-ul Ambasadei Chinei în Franța.

Statele baltice explică de ce nu au încredere în China

Mai mulți oficiali din UE au criticat luni declarațiile diplomatului chinez. Printre ei, ministrul român de Externe Bogdan Aurescu, care a subliniat la Bruxelles că declarațiile sunt inacceptabile şi contravin Cartei ONU, scrie Agerpres.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Reacțiile la declarațiile ambasadorului chinez au fost în mod special dure în cele trei state baltice, ocupate de URSS din 1944 până la obținerea independenței în 1990-1991.

Ministrul eston de externe, Margus Tsahkna, a condamnat afirmațiile „false” și „interpretarea eronată a istoriei”, subliniind că statele baltice, au fost suverane din 1918, conform dreptului internațional, dar „au fost ocupate timp de cincizeci de ani”.

„Ambasadorul chinez la Paris ar trebui să știe că în 1967, Republica Populară Chineză a declarat că nu recunoaște anexarea statelor baltice”, a declarat și Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului eston.

„Beijingul a reiterat în mod repetat acest lucru, chiar și după prăbușirea Uniunii Sovietice”, a adăugat el.

„Dacă cineva se mai întreabă de ce statele baltice nu au încredere în China pentru a «negocia pacea în Ucraina», iată că un ambasador chinez spune că Crimeea este rusă și că frontierele țărilor noastre nu au nicio bază legală”, a observat și șeful diplomației lituaniene, Gabrielius Landsbergis.

Omologul său leton, Edgars Rinkevics, a denunțat de asemenea remarcile „complet inacceptabile” ale diplomatului chinez și a anunțat că țara sa a cerut „o retractare completă a acestei declarații”.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Iar într-o acțiune „coordonată”, cele trei state baltice au anunțat că îi vor convoca pe diplomații chinezi aflați în capitalele lor, începând de luni, 24 aprilie, pentru a obține „o explicație”.

Apelul a zeci de parlamentari europeni

Iar reacțiile s-au adunat. Declarațiile ambasadorului chinez la Paris „încalcă în mod evident dreptul internațional” și „trebuie considerate drept o amenințare la adresa securității partenerilor europeni ai Franței”, au subliniat aproape 80 de parlamentari din statele europene – printre care românul Cătălin Teniță – într-o opinie publicată de Le Monde.

Parlamentarii i-au cerut ministrei de externe Catherine Colonna să îl declare pe Lu Shaye „persona non grata” în Franța.

„Într-un moment în care un război face ravagii în Europa, în urma agresiunii Rusiei împotriva integrității teritoriale a vecinului său Ucraina, este imperativ ca lumea democratică să trimită un mesaj fără echivoc națiunilor autoritare pentru a apăra suveranitatea aliaților noștri”, a spus textul colectiv, semnat în numele IPAC, alianța interparlamentară privind China.

„Fie ambasadorul exprimă un punct de vedere personal și trebuie să fie dezmințit de autoritățile chineze, fie el transmite punctul de vedere oficial chinez, iar toate încercările de a colabora cu guvernul în legătură cu războiul din Ucraina sunt neîntemeiate”, a afirmat unul dintre semnatarii acestui apel, senatorul francez André Gattolin, membru al majorității prezidențiale.

„Aceste remarci trebuie să încurajeze Elysée-ul să fie mai vigilent în fața dublului discurs al Chinei”, a spus Gattolin.

Pentru politician, declarațiile lui Lu nu au reprezentat un derapaj, ci au trădat mai degrabă fondul poziției chineze, care îi permite astfel lui Vladimir Putin, și nu lui Volodimir Zelenski, să salveze aparențele, păstrând Crimeea și o parte din Donbas.

Diplomația franceză își anunțase încă de sâmbătă seara „consternarea”. China trebuie să spună dacă aceste comentarii reflectă poziția sa, „ceea ce sperăm că nu este cazul”, a avertizat – înainte de reacția oficială a Beijingului – o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe, reamintind că anexarea Crimeei este „ilegală în conformitate cu dreptul internațional”.

Lu Shaye a fost convocat luni la Ministerul de Externe, unde urma să fie primit de Luis Vassy, șeful de cabinet al lui Colonna.

„Va trebui să transmitem un mesaj clar, pentru că recenta vizită a lui Macron la Beijing a fost prost percepută, chiar înainte de declarațiile sale controversate despre Taiwan”, a declarat Gattolin.

Relațiile complicate UE-China

Nu este pentru prima dată când Lu – o voce proeminentă a diplomaților chinezi radicali – a stârnit controverse cu opiniile sale. Dar declarația plasează totuși Beijingul în centrul atenției, într-un moment deosebit de sensibil pentru diplomația sa europeană.

Relațiile cu UE s-au deteriorat, pe măsură ce statele membre au urmărit cu neliniște relația tot mai strânsă a Chinei cu Rusia și refuzul ei de a condamna invazia lui Putin.

În ultimele luni, Beijingul a încercat să-și repare imaginea, subliniind neutralitatea declarată în conflict și dorința de a juca un „rol constructiv” în negocieri, alimentând și mai mult dezbaterea din capitalele europene cu privire la gestionarea relației sale cu China, un partener economic cheie.

Iar această dezbatere s-a intensificat recent, în urma unei vizite la Beijing a președintelui francez Emmanuel Macron, care a semnat o serie de acorduri de cooperare cu China în timpul unei călătorii pe care a prezentat-o drept o oportunitate de refacere a relațiilor.

Poziția lui Macron nu a fost bine primită în fostele state sovietice, unde mulți își amintesc că au trăit sub un regim autoritar comunist.

Moritz Rudolf, cercetător la Centrul Paul Tsai de la Facultatea de Drept Yale, din SUA, a declarat pentru CNN că China a reușit în ultima vreme să fie percepută drept „o putere responsabilă care ar putea juca un rol constructiv într-un proces de pace în Ucraina”.

„Rămâne de văzut dacă conducerea de la Beijing realizează cât de dăunătoare se pot dovedi aceste cuvinte pentru ambițiile sale în Europa dacă Ministerul de Externe nu distanțează (Republica Populară Chineză) de cuvintele ambasadorului Lu”, a spus el.

El a adăugat că „poziția oficială și practica” Chinei contrazic comentariile lui Lu, inclusiv ținând cont de faptul că Beijingul nu a recunoscut suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau asupra oricărui teritoriu anexat de aceasta din 2014.

Alții au sugerat că remarcile lui Lu ar putea însă să dezvăluie adevăratele priorități diplomatice ale Beijingului.

Yun Sun, director al Programului China la Centrul Stimson, un think tank cu sediul la Washington, a declarat că Beijingului i-ar fi fost oricum greu să răspundă clar la o întrebare privind statutul Crimeei.

„Între a sabota relația Chinei cu Rusia și a înfuria Europa, (Lu) a ales cea de-a doua variantă”, a spus Yun Sun pentru CNN.

Acordul de investiții, în așteptare

Relațiile China-UE sunt în centrul atenției și la o reuniune informală de luni a miniștrilor de externe ai statelor membre, care vor discuta despre resuscitarea acordului privind investițiile cu China, scrie Politico.

Acordul părea aproape de aprobare în 2020. La scurt timp după anunțarea lui însă, Beijingul a impus sancțiuni împotriva mai multor parlamentari europeni, după ce aceștia au criticat tratamentul aplicat de Beijing minorității uigure în regiunea Xinjiang.

Prin urmare, acordul, care necesită ratificarea de către Parlamentul European, a rămas suspendat.

Acordul ar facilita într-o mică măsură investițiile companiilor europene în China și le-ar proteja proprietatea intelectuală în această țară. Însă criticii au scos în evidență lipsa de protecție a drepturilor angajaților și au pus sub semnul întrebării în ce măsură acordul ar putea fi aplicat.

Dezbaterea pe această temă ilustrează lipsa de unitate a europenilor cu privire la China. În vreme ce Germania susține acordul, Franța nu pare interesată, Macron afirmând că a discutat foarte puțin despre acest subiect cu omologul chinez Xi Jinping.

Președintele Consiliului European Charles Michel speră să resusciteze acordul, dar Parlamentul European înclină spre respingerea acestui pas.

Este doar un alt exemplu al dezacordului european în relație cu China, scrie Politico, care observă că Beijingul a curtat cu abilitate diferite țări și a alimentat neînțelegerile dintre ele.

Urmărește-ne pe Google News