„Nu mă cicăli! Ciceală?” sau „Love Ana!”. La biserici, la târgul de Crăciun și în Ferentari, după Ana Ciceală, candidat la Primăria Capitalei

Astea-s dialogurile cu voluntarii Anei Ciceală. Continui clarificările: „E curată Ana Ciceală, candidată la Primăria Capitalei?”. „Aș putea sta-n frig pentru altcineva?”. 

Ciceală e candidatul pur. E surpriza alegerilor. De ce? „Băluță și Ciucu sunt cancer la Sistem. Drulă? Săracul de el, e disperat, îl termină ai lui”. Reportaj despre fenomenul Ciceală, singurul candidat care a ieșit zilnic în stradă în ultimele zece zile.

De la „Nu mă cicăli!” la „Love Ana!”

Ciceală fusese sâmbătă în Rahova și Ferentari. Am întrebat după o zi despre Ciceală. Cine? După o zi, Rahova și Ferentari habar nu aveau că trecuse Ciceală pe acolo. Ba m-au pus să repet numele. „Cicăli? Cicălitoare?”. Glume de Rahova, Ferentari, nu-i așa?

La biserica din Ghencea, duminică, Ana Ciceală era cu pălărie. E look-ul ei din producțiile video. Credincioșii n-o cunoșteau – recunoșteau. Ciceală, cu pălărie, dă flyere în stânga și-n dreapta ca un voluntar. Ecourile sunt vagi. Se clatină din cap: „Nu vreau!”, „Nu-mi trebuie!”.

Seara, în Târgul de Crăciun din Piața Constituției, însă, lucrurile se schimbă. Voluntarii sunt înfrigurați, timizi și neîntrebați. Dau și dau flyere. Un flyer stârnește fericire: „Te iubesc, Ana! Te iubesc!”.

Ciceală se vede tulbure „pe stradă”, pare ca orice politician. „Hai, lasă-ne!”. „Nu mai spune!”. „Ce spui, Frantz?”. „Ne-ai tăiat salariile și pensiile, ce vrei de la noi?”. „Comunisto, turnătoare la securitate ce ești!”. 

Ciceală urcă în sondaje, printre adolescenți, online

Un voluntar zice repede: „Ciceală avea zece ani! Cum să fie turnătoare?”. Omul stă o clipă și zice: „Dar e o comunistă!”. „Cu ce e, domle, comunistă?”. De altfel, pe net umblă și un spot-replică al Anei Ciceală: „Nu sunt comunistă!”. Explică faptul că tinerii se plâng de chiriile prea mari, de prețurile prea mari ale vieții.

Tinerii trecători iau flyere și nu vorbesc. Nu spun nimic. E ceva conspirativ în acest gest. Și este. Ciceală urcă în sondaje, printre adolescenți, online. Online-ul și candidata – pure, curate. Dar și extrem de dure, riguroase. Eu sunt imaculat. Restul, murdărie.

Situația amintește de „Adolescence”, serialul Netflix, unde, dacă nu înțelegi jocul, te simți exclus. Tinerii intră în jocul politicii românești doar dacă-i totul curat, imaculat, pur, limpede, impecabil, nepătat, nevinovat, onest.

Ciceală cu Alexandru Tudor, Ioana Gonțea, Alex Călin și Arcadie Rusu la Heavy Yard

„Vreau să schimb asta!”, repetă Ana Ciceală. „Știu asta!”, la întâlnirea de la barul Heavy Yard cu activiști din lumea artelor. Alexandru Tudor și Ioana Gonțea vorbesc despre felul în care ARCUB-ul a ajuns să aibă buget nesemnificativ pentru activități culturale. Atât de mici sunt bugetele, că e imposibil să faci un eveniment de impact. Nu ajung banii. Decontarea lor e un infern. Cultura devine discretă, formală. De asta apar Georgești, Simioni.

Alex Călin este actor de teatru. Dar teatrul lui are, of, un manager provizoriu. Un manager provizoriu creează situații provizorii. Se dă buget ciuntit, se promite „completare”, iar la completare nu-s bani destui să plătești ce-ai contractat.

Arcadie Rusu e coregraf, e un nume! Nu-i primar să nu se sfătuiască cu Arcadie. E sătul de discuții, dar n-are ce să facă. O ia de la capăt, mereu de la capăt. Banii ce-i ia din faimă îi dă pentru montările de la Linotip sau ca să acopere chiria. Fiecare pas pe care-l face nu e unul adăugat, ca în dans, pentru a crea armonie, ci este mai degrabă unul împiedicat. Pentru politicieni, arta e un moft. N-aduce voturi.

„Vreau să schimb asta!”, repetă Ana Ciceală. „Știu asta!”. De unde știe? A fost consilier în Primăria Capitalei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro