Analiză dură a economistului Yanis Varoufakis. „Unde sunt spitalele private în lupta contra coronavirusului? Au sărit de pe vasul care se scufundă!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Yanis Varoufakis, fost ministru de finanțe în Grecia și economist reputat, face o analiză dură a crizei economice cauzate de coronavirus. Autorul bestsellerului internațional „Minotaurul global”, studiu care analizează crizele economice recente, remarcă cum sistemul public de sănătate luptă singur în războiul cu COVID-19, în timp ce sistemul privat a tras jaluzelele la geam, cu toate că a fost sprijinit în toate țările lumii.
„Criza din 2008 nu s-a terminat niciodată, doar a luat alte forme, a călătorit de la o țară la alta, dar nu ne-a părăsit niciodată. Ce a făcut coronavirusul a fost să adâncească și să accelereze criza fără sfârșit începută în 2008”, mai spune economistul.
Supranumit de presa britanică „un rock-star al politicii anti-austeritate în Europa”, grecul Yanis Varoufakis a fost dintotdeauna un gânditor rebel cu privire la mersul economic al lumii. „Minotaurul global”, cartea care i-a adus recunoaștere internațională, face o prezentare inedita a crizelor economice și a felului în care au modelat lumea și a țărilor care au profitat de pe urma acestora.
Economistul grec este tranșant și în ceea ce privește criza coronavirusului. „Dacă e ceva ce trebuie să învățăm din această situație, atunci prima lecție e legată de importanța sistemelor publice de sănătate și de importanța de a folosi banii publici pentru binele celor mulți, nu al câtorva. Ați observat că furnizorii privați de servicii medicale sar de pe vasul care se scufundă? Ați auzit vorbindu-se despre contribuția spitalelor private în timpul acestei crize a coronavirusului? Nu, sunt absolut absenți”, spune Yanis Varoufakis într-un discurs video de pe pagina DiEM25, Mișcarea Democrația în Europa 2025, o mișcare politică pan-europeană a cărui cofondator este alături de filosoful croat Srećko Horvat.
„Fiecare euro, yen sau dolar care se duce în sistemul privat de sănătate fură din capacitatea lumii de a face față pandemiilor”
„Toate discuțiile din presă, aceeași presă care înainte de coronavirus vorbea într-una despre parteneriate publice-private și despre cât e de important să duci banii către sistemul privat de sănătate, că ar fi mai eficient decât cel public, narativa privilegiaților care a dominat spațiul public de zeci de ani, aceeași presă care ridica în slăvi privatizarea sistemului public de sănătate, azi vorbește doar despre importanța resurselor sistemului sanitar public, ca să ne salveze viețile și pentru a ameliora efectele coronavirusului. Voi face o declarație dură! Nu spun că sistemul privat de sănătate e ineficient. Nu. Nu doar că e ineficient, ci mai și distrage atenția. Fiecare euro, yen sau dolar care se duce în sistemul privat de sănătate fură din capacitatea lumii de a face față pandemiilor. Nu există niciun argument liberal în favoarea sistemului privat de sănătate”, spune fără ocolișuri economistul.
https://www.youtube.com/watch?v=OLfHpvJKNg0
Yanis Varoufakis vrea ca lumea să înțeleagă și că această nouă criză economică incipientă, provocată de coronavirus, nu face decât să adâncească criza începută acum 12 ani.
Fără îndoială, coronavirusul va accelera post-criza din 2008. Nu lăsați pe nimeni să vă spună că acea criză s-a încheiat și acum avem o alta. Ce a făcut coronavirusul a fost să adâncească și să accelereze criza fără sfârșit începută în 2008. Dacă stai să te gândești, motivul pentru care am mimat normalitatea a fost pentru că băncile centrale și guvernele și-au pus în cârca lor sarcina de a refinanța piețele și să reconstruiască circuitele pieței de capital. Yanis Varoufakis
„Au printat miliarde și miliarde de dolari și le-au aruncat către corporații care erau deja pline de bani, cum e Apple, Google și tot așa, care au împrumutat aproape pe gratis bani din rezervele federale ale SUA la schimb cu acțiuni. Și asta a crescut inechitățile masiv, a stabilizat piețele de capital, dar în același timp a și stopat investițiile în joburi de calitate, în sănătate, în educație, în alte sectoare, de aceea exista atâta nemulțumire chiar și înainte de COVID-19. Atunci când COVID-19 a intrat în scenă, a găsit economia globală stând pe o bulă imensă de datorii private acordate de băncile centrale în numele pieței de capital”, explică pe larg omul politic grec.
Economistul Yanis Varoufakis mai spune și că bursa nu este neapărat un indicator al crizei: „Problema nu e cu bursa care urcă și coboară, orice cădere spectaculoasă de pe bursă poate fi urmată cu ușurință de o creștere considerabilă, cu indicii atingând tavanul. Dar chiar dacă băncile centrale ale lumii și rezervele federale, Banca centrală a Japoniei, a Angliei, Banca Centrală Europeană, chiar dacă ar injecta din nou piața de capital cum au făcut-o în 2008 și 2009, asta nu ne va duce la același punct unde eram înainte de COVID-19 și asta dintr-un motiv simplu: COVID-19 a înțepat bula pe care stătea piața de capital până acum.”
„China este azi un pacient, nu mai e un medic”
Explică și cum s-a redresat lumea după 2008. Practic, SUA și China au luat bani din reserve și i-au aruncat în piață. „Dacă China și rezerverele federale din SUA au fost pilonii principali care au ținut pe umeri greul, astăzi ambele țări sunt epuizate. Coronavirus a început în China, a distrus semnificativ capacitatea capitalului chinez de a produce servicii, s-au închis fabrici, a dus piața aurului spre zero, adică exact opusul a ceea ce s-a întâmplat cu China în 2008”, mai spune Yanis Varoufakis.
China nu mai este astăzi în postura de a face ce trebuie făcut ca să crească cererea de pe piețele din Germania, Olanda, Japonia, SUA. China este azi un pacient, nu mai e un medic Yanis Varoufakis
Iar întrebarea pe care și-o pune astăzi economistul grec este dacă Donald Trump este interesat să mai facă și acum același lucru, să ia bani din vistierie și să ajute alte state ale lumii să se redreseze. Yanis Varoufakis a readus pe tapet și propunerile pe care le-a făcut prin intermediul DiEM25, și anume: o alianță între Banca Europeană de Investiții și Banca Centrală Europeană, înființarea unui fond social de echitate menit să energizeze atât capitalul public și finanțele private și folosirea lichidităților existente pe piață pentru investiții în serviciile publice: sănătate, energii verzi și crearea unor joburi de calitate.
