Apa sfinţită de Bobotează nu se strică niciodată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Boboteaza, serbată marţi, 6 ianuarie, încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă. Este ziua în care se sfinţesc toate apele, iar preotul aruncă în apă o cruce. Mai mulţi bărbaţi sar după ea ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să o scoată din apă va avea noroc tot anul. Se spune că apa sfinţită acum are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată.
În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din ajunul Crăciunului. În “camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub ea se pune fân sau o tavă, iar pe fiecare colţ se aşază câte un bulgăre de sare. Deasupra se pun douăsprezece feluri de mâncare, printre care: colivă (grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată), bob fiert, prune fierte sau uscate şi afumate, sarmale umplute cu crupe (n.r. - tărâţe înmuiate), borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (borş de fasole albă, în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe), borş de peşte, peşte prăjit, “vărzare” (plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră), plăcinte cu mac. În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan.
Se fac douăsprezece feluri de mâncare
Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg - unde să fie cel puţin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn, şi tot acum se taie, la râu, o cruce mare de gheaţă. În jurul acesteia sau în jurul celei care se află în mod normal în curtea bisericii se desfăşoară întregul ceremonial religios, la care participă toată suflarea comunităţii. Preotul aruncă crucea într-o apă curgătoare mai mare sau într- un lac. Mai mulţi bărbaţi intră în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea se spune că va avea noroc tot anul.
După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare om îşi ia apă sfinţită în vasele aduse de acasă. La întoarcere, oamenii strigă “Chiraleisa”- pentru belşug şi pentru purificarea aerului. De asemenea, ei toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale.
Se spune că animalele vorbesc la miezul nopţii
Ajunul Bobotezei este considerat şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strâng cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presară pe straturile cu legume “pentru a le face rodnice şi a le proteja
de gujulii” (insecte, n.r.). Agheasma se adaugă în hrana animalelor “pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. Se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. În seara de ajun se pot săvârşi practici de aflare a duratei vieţii.
Miercuri, 7 ianuarie, îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătoru
În ziua de după Botezul Domnului (7 ianuarie) este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre profeţi, glasul care a strigat în pustie “gătiţi calea Domnului”, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Cunoscut pentru viaţa sa ascetică, acesta a fost numit Ioan Botezătorul fiindcă îi chema pe oameni la pocăinţă şi-i boteza în râul Iordan, afundându-i cu tot trupul în apă.
El zicea poporului: “Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”. Într-o zi, Ioan a zărit în mulţimea care venea la el un tânăr la treizeci de ani, pe care nu-l văzuse niciodată, cu numele Iisus. Ioan s-a tras înapoi, cuprins de frică, şi I-a zis: “Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?”. Trimis de Dumnezeu în deşert să dea vestea cea bună a venirii lui Mesia şi să pregătească venirea lui Iisus, Ioan şi-a împlinit misiunea, botezându- L pe Iisus în apele Iordanului.
