Apocalipsa din Parcul Tei: complexul de distracții abandonat, bănci vandalizate, munți de gunoaie, pontoane devastate. Pericol iminent de tragedii!

Primăria Generală și cea de sector sunt la curent de minimum doi ani cu dezastrul, dar intervențiile au rămas la nivel declarativ.

Într-o vreme  – un spațiu verde elegant și relaxant pentru vizitatori, Parcul Tei din sectorul 2 al Capitalei a devenit de cel puțin doi ani de zile un adevărat coșmar.

Asta pentru că mizeria, lipsa de îngrijire și abandonarea completă a complexului de distracții inaugurat în 2016 a transformat întreg perimetrul într-o veritabilă ghenă publică. Statutul este „cimentat” deseori și de lipsa de educație a multor indivizi, care aruncă gunoaie pe jos, împrăștie semințe pe alei sau lasă animalele de companie să-și facă nevoile oriunde, oricum.

Găuri în podea, balustradă lipsă, apa la câțiva centimetri sub tălpi

O plimbare prin parcul de pe marginea Lacului Tei este un soi de slalom uriaș printre mizerii, colecții de mobilier stradal distrus, alei cuprinse de gropi, instalații înghițite de plante și cabluri atârnate alandala.

Mai mult, cele două pontoane de lemn construite în prelungirea malului sunt într-o asemenea stare de degradare, încât în orice moment se poate produce o nenorocire. Podeaua e ruptă în multiple locuri, apa se cască la numai câțiva centimetri sub picioare, iar bucăți întregi din balustrade au dispărut complet, astfel că nu mai există nicio minimă barieră de protecție către lac.

Sunt locuri în care oamenii continuă, totuși, să se aventureze, chiar și familii cu copii mici, nesocotind sau minimalizând pericolul descris de jur împrejur.

Amfiteatru-ruină și bănci vandalizate

Stâlpii pe care stăteau cândva indicatoare de orientare în parc sunt și ei vandalizați, scoși complet din uz, dărâmați, cu micile panouri de sticlă sparte.

Majoritatea băncilor amplasate pe faleza lacului arată ca trecute prin război. Lemnul e rupt sau, pur și simplu, dispărut de pe soclurile de piatră, iar cine își ia, totuși, inima-n dinți să-și tragă sufletul șezând pe structurile paradite riscă să se înfigă în cuiele ruginite, rămase de izbeliște.

Amfiteatrul gândit cândva ca un spațiu pentru spectacole nu se abate de la peisajul apocaliptic. Gradenele au fost smulse, pereții au devenit suport pentru exerciții de graffiti îndoielnice, iar zona s-a transformat mai degrabă în loc pentru fumători, bețivi sau întru satisfacerea nevoilor fiziologice în natură. Aceleași observații și în cazul foișorului din vecinătate: o ruină!

Rugină și bălării în loc de parc de distracții 

De asemenea, zona a ceea ce a fost la un moment dat parcul de distracții s-a aliniat curentului de devastare. Lanțuri, carusel, esplanada pentru gonflabile, mașinuțe, roller-coster, toate ruginesc fără drept la recurs, completând imaginea unui loc ajuns în topul rușinii Capitalei.

Iar curățenia apei, mai precis lipsa ei, închide cercul jalei din Parcul Tei. O pojghiță verde și mâloasă băltește dizgrațioasă pe marginea malurilor, iar armatele de broaște trăiesc precum în paradisul amfibienilor. Numai câțiva tineri pasionați de caiac vâslesc din când în când pe apa care e frecventabilă abia undeva spre epicentrul lacului.

Parc amenajat imediat după Al Doilea Război Mondial 

Întins pe circa 9 hectare, Parcul Tei a fost construit imediat după Al Doilea Război Mondial, la sfârșitul anilor ‘40, fiind amenajat peste gropile folosite de fabrica de cărămidă „Tonola”, care funcționa în aria de azi a Circului.

Proiectul exista însă din perioada interbelică, fiind coordonat de inginerii Dan Pavel și Nicolae Caramfil. Planul făcea parte dintr-un proces de sistematizare a zonei, cuprinzând salba de lacuri din Colentina.

Denumirea i-a venit de la faptul că întregul cartier era plin de tei, astfel încât nu doar parcul a fost botezat în acest fel, ci și o serie de străzi adiacente: Ramuri Tei, Ghica Tei, Teiul Doamnei etc.

În perioada 1951-1970, principala atracție era un trenuleț format din locomotivă și două vagoane, cu care oamenii se plimbau pe un traseu de 1,5 km, desenat pe malurile lacului. Începând însă cu anii ‘80, parcul a intrat într-o continuă degradare.

Două episoade de revitalizare, o dată în parteneriat româno-azer

Abia după Revoluție a trecut printr-o două etape de reamenajare, în 2002 și 2007. Ultimul episod s-a datorat unui acord de prietenie între România și Azerbaidjan, care a dus la modernizarea întregului parc pe toate palierele: mobilier urban, pavaje, locuri de joacă, sistem de iluminat, fântâni arteziene.

Acordul a prevăzut și instalarea unui bust al fostului președinte azer Heydar Aliev, amplasat pe aleea care-i poartă numele, chiar în centrul parcului. De asemenea, în capitala-parteneră, Baku, a fost dezvelită o statuie a lui George Enescu.

Ambiția lui Onțanu: 14 milioane de euro aruncate pe geam

Apoi, 2016 a adus deschiderea parcului de distracții, un proiect împins până la finalizare de fostul primar din Sectorul 2, Neculai Onțanu, în ciuda opoziției comunității vecine. Oamenii acuzau potențialul de deranj major pentru întreaga zonă, lipsa locurilor de parcare și absența unui circuit integrat, care să ajute la succesul proiectului de 14 milioane de euro.

După un deceniu, criticile publice lansate pe marginea parcului de distracții sunt validate odată cu trecerea timpului. Entuziasmul a durat numai câteva luni, după care, fără un management specializat și în lipsa capacității de a se promova ca un hub magnetic de entertainment, proiectul s-a dus în mod constant pe tobogan până la starea de abandon de azi.

Iar întreg perimetrul, de la malul lacului și până la aleile din zona superioară a parcului, a căpătat alura unui uriaș neînsuflețit, lăsat să putrezească.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Primarul sectorului 2, exercițiu de oripilare în noiembrie 2024

Asta în contextul în care, în noiembrie 2024, actualul primar de sector, Rareș Hopincă, posta pe Facebook imagini de la o vizită de lucru în „jungla urbană”.

„Am fost zilele trecute în Parcul Tei și, sincer, nu mi-a plăcut ce am găsit. Un loc de joacă abandonat, lăsat în uitare, care ar fi putut fi un spațiu plin de viață pentru comunitatea noastră. De aceea, vreau să redăm acest loc comunității! Propun să-l transformăm într-un teren de sport modern, un loc util, sigur și atractiv pentru toți, de la copii până la adulți. Cred că este important să luăm decizia împreună, așa că vă invit să veniți cu sugestii. Voi ce activități sportive sau facilități ați vrea să includem?”, scria edilul pe rețelele sociale.

Povești pe axa Primăria Generală – Primărie sector

Mai recent, în martie anul curent, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, anunța și el pe Facebook rezultatul unei întrevederi cu Rareș Hopincă de la S2.

Punctul numărul unu suna astfel: „Cum ALPAB încă suferă (lipsă capacitate și datorii), Primăria Sectorului 2 își va asuma în acest an întreținerea, curățarea și amenajarea minimală rapidă a parcului Verdi și a parcului Tei, partea dinspre lac, neîngrijită acum”.

Și nu doar neîngrijită, ci abandonată de-a dreptul în continuare, cu deschiderea unor pericole de accidente grave pentru oameni, în special în zona pontoanelor dărâmate, rupte și roase, fix deasupra luciului de apă!

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 41

Precizări de la Primăria Capitalei

După publicarea materialului, Primăria Capitalei, prin Biroul de Presă a trimis un Drept la replică pe care îl publicăm integral.

„Referitor la informațiile din articol, despre situația din Parcul Tei, Primăria Municipiului București face următoarele precizări:

Parcul Tei, inclusiv complexul de distracții, locurile de joacă și zonele aferente, este administrat de Primăria Sectorului 2. Prin urmare, întreținerea și curățenia parcului, întreținerea aleilor și a mobilierului urban, precum și intervențiile necesare pentru repararea zonelor deteriorate sau vandalizate țin de administrația Sectorului 2.

În ceea ce privește pontoanele menționate în articol, acestea au fost construite în cadrul proiectului de amenajare a circuitului turistic pe lacurile Floreasca și Tei, realizat de Primăria Municipiului București. Lucrările nu au fost însă recepționate de vechile administrații și, în consecință, nu au beneficiat de administrare și mentenanță corespunzătoare. Este un alt proiect pe care trebuie să îl deblocăm, să-l finalizăm și să îl aducem la zi.

O situație similară există și în cazul Pasajului Basarab, un proiect rămas ani de zile fără recepție. Primăria Capitalei a deblocat situația și face în prezent lucrările necesare pentru a putea realiza recepția și asigura ulterior administrarea și mentenanța corespunzătoare a obiectivului.

Primăria Municipiului București este deschisă colaborării cu Primăria Sectorului 2 pentru îmbunătățirea condițiilor din zonă și pentru ca Parcul Tei să fie un spațiu sigur, curat și plăcut pentru bucureșteni”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro