Aproape 40% dintre adolescenți lipsesc de la şcoală, ca să lucreze în gospodărie, iar vârsta de la care copiii încep să fie exploatați prin muncă scade îngrijorător, arată un raport făcut public vineri, pe 18 octombrie, de Ziua Europeană de luptă împotriva traficului de persoane.
Cuprins:
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a găsit, anul trecut, 210 victime copii, majoritatea din mediul rural (110 cazuri), dar și din urban (100 de cazuri). Analizând distribuția pe gen, se observă o predominanță a băieților, cu 115 cazuri, față de 95 de cazuri pentru fete.
„Distribuția pe grupe de vârstă arată o situație alarmantă: copiii cu vârste între 1 și 2 ani sunt raportați în 21 de cazuri, iar cei între 3 și 6 ani, în 39 de cazuri, ceea ce sugerează că și cei mai mici dintre copii sunt expuși riscurilor de exploatare”, se arată în comunicatul World Vision România, transmis, vineri, presei.
Cel mai mare număr de cazuri este la copiii între 10 și 13 ani (61 de cazuri), indicând că preadolescenții sunt cei mai susceptibili la munca forțată. De asemenea, în categoria 7-9 ani sunt 32 de cazuri și, nu în ultimul rând, copiii cu vârste între 14 și 17 ani sunt implicați în 48 de cazuri.
Exploatarea prin muncă pune în pericol categoriile cele mai vulnerabile, printre care se află copiii și tinerii, iar studiul mai arată că pentru aproape jumătate (47%) dintre adolescenți, una dintre priorități este să fie pe banii lor.
Cei mai mulți minori traficați au niveluri scăzute de educație, deoarece au abandonat învățământul formal din cauza circumstanțelor dificile de viață, mai arată raportul.
„La data de 16 septembrie a.c. a fost semnat Parteneriatul Cadru privind Protecția Copilului, între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru combaterea traficului de minori. Parteneriatul, care se va desfășura pe o perioadă de cinci ani, va fi coordonat de World Vision România împreună cu autoritățile guvernamentale și cu societatea civilă. Cu toate acestea, realitatea tragică este că România rămâne, în principal, o țară-sursă pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale și a exploatării prin muncă forțată, conform rapoartelor naționale și internaționale”, se mai arată în comunicat.
În acest mod, România își extinde eforturile actuale de conștientizare a problemei traficului de minori, identificarea situațiilor de vulnerabilitate (sărăcie, copii aparținând minorității rome, refugiați etc.) și implementarea măsurilor de eradicare a fenomenului.
O altă formă de vulnerabilitate o reprezintă exploatarea copiilor prin munca în gospodărie. Deși nu constituie o categorie în sine, copiii, în special cei proveniți din medii defavorizate, sunt implicați adesea în munca gospodărească, sacrificându-și educația.
Această situație este percepută frecvent ca o normă în anumite comunități, deși ar trebui considerată o formă de abuz.
Raportul mai arată că 37% dintre adolescenți lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să lucreze în gospodărie. Media zilnică de lucru este de două ore, ceea ce combinat cu programul de școală, navetă și teme încarcă extrem de mult programul adolescenților: 46% dintre ei acuză oboseală din cauza faptului că muncesc la câmp, în gospodărie și pentru creșterea animalelor.
Alături de sărăcie, lipsa de atractivitate a școlii reprezintă o altă cauză a abandonului școlar din mediul rural. Aproape jumătate (47%) dintre adolescenți spun că nu le place școala niciodată sau le place doar uneori.
„România are o legislație complexă care să protejeze copiii de exploatarea economică și de munci grele. Cu toate acestea, fenomenul rămâne foarte puțin recunoscut și, în continuare, subraportat. Mai mult decât atât, procentul copiilor care muncesc în gospodărie în detrimentul educației este realmente îngrijorător. Datele indică faptul că în mediul rural există mai mulți copii care muncesc comparativ cu cei din mediul urban, în special în activități agricole, în gospodării și la îngrijirea animalelor. Datele pot fi coroborate și cu numărul mai mare de copii din mediul rural care abandonează școala. Lipsa de participare școlară este un factor favorizant pentru implicarea copiilor în muncă”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
De asemenea, alte categorii sociale care se dovedesc a fi deosebit de vulnerabile includ:
Profilul acestor victime este marcat de motivații economice, pentru că, provenind din familii sărace, văd în bani o soluție imediată pentru a-și îmbunătăți situația.
Conform unui studiu World Vision România, pentru aproape jumătate (47%) dintre adolescenți, una dintre priorități este să fie pe banii lor.
Cu toate acestea, fiind insuficient ascultați și informați, tinerii nu își cunosc drepturile și nici riscurile la care se expun: mai mult de jumătate (54%) dintre copiii declară că nu au fost consultați nici măcar o dată cu privire la deciziile care îi afectează în mod direct.