Arde oraşul!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mii de clădiri făcute scrum, zeci de monumente distruse, sute de victime şi pagube inestimabile. De-a lungul timpului, focul şi-a luat, de nenumărate ori, tributul, în Bucureşti.
Libertatea vă prezintă astăzi cele mai nimicitoare incendii din Capitală, surprinse de locotenent-colonelul Cătălin Eftene, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dealul Spirii”, în cartea “Mari incendii urbane”.
2009 - Biserica Armenească, în pericol
Cel mai mare incendiu din ultimii ani din Bucureşti a avut loc pe data de 26 iunie 2009, la Millenium Business Center, una dintre cele mai înalte clădiri de birouri din ţară, punând în pericol şi un important monument istoric, Biserica Armenească, situat la doar câţiva metri distanţă.
Pompierii din cadrul ISU “Dealul Spirii” au intervenit cu 20 de autospeciale, iar după câteva ore au câştigat lupta cu flăcările. Din fericire, nu au fost victime. Clădirea a fost, în schimb, grav avariată.
2009 - Pipera în flăcări
Cel mai recent “foc” din Capitală a izbucnit pe 12 septembrie, la marginea Bucureştiului, în zona Pipera. Flăcări înalte de câţiva metri au cuprins un depozit de cauciucuri, întins pe o suprafaţă de aproximativ 250 de metri pătraţi, iar fumul gros şi înecăcios a învăluit întregul Bucureşti. 100 de pompieri din cadrul ISU “Dealul Spirii” au înconjurat focarul cu 18 autospeciale şi au reuşit să-l stingă după 48 de ore.
1554 - Primul sinistru
Primul incendiu din Bucureşti atestat documentar a avut loc în martie 1554, când detaşamentul turcesc trimis să îl ridice de pe tron pe Mircea Vodă Ciobanul a jefuit oraşul şi i-a dat foc, după uciderea curtenilor. Bucureştiul a fost pârjolit din nou, de tătari, în toamna anului 1596, în timpul domniei lui Mihai Viteazul.
1804 - 600 de case, mistuite
Bucureştiul nu a fost ferit de sinistre nici în epoca fanariotă. Pe 28 august 1804, în timpul domniei lui Constantin Ipsilanti, centrul Capitalei a fost mistuit de flăcări în doar 12 ore. Focul a izbucnit la o farmacie din zona centrală şi, favorizat de un vânt puternic, a distrus hanurile Sf. Gheorghe şi Şerban Vodă, 600 de case şi 2.000 de prăvălii. Nouă ani mai târziu, în 1813, Curtea Domnească din Dealul Spirii a fost afectată de un puternic incendiu.
1884 - Colecţii distruse
Palatul Universităţii a fost afectat de un incendiu nimicitor în luna martie a anului 1884. În doar câteva minute, colecţia botanică a renumitului doctor Dimitrie Brândză a fost distrusă, iar o parte a exponatelor Muzeului de Antichităţi şi ale Şcolii de Belle-Arte au fost arse. Din fericire, pompierii au reuşit atunci să salveze “Cloşca cu puii de aur”, tezaur descoperit la Pietroasa, în 1832.
1847 - 15 morţi
Cel mai mare incendiu din Capitală, supranumit şi “focul cel mare”, a izbucnit pe 23 martie 1847, chiar în ziua de Paşte, şi nu a putut fi stins timp de câteva săptămâni. Catastrofa a fost provocată de un copil nesupravegheat, care a descărcat un pistol spre podul de fân al unui şopron din spatele casei în care locuia. Din cauza vântului puternic, focul s-a extins cu repeziciune, cuprinzând o treime a oraşului. 15 persoane au murit şi 2.000 de clădiri au fost distruse.
1978 - Foc
la Victoria
Magazinul Victoria a luat foc în 1978, într-un moment în care în clădire se aflau 1.700 de persoane. În doar 50 de minute, pompierii au reuşit să lichideze focarul şi să salveze persoanele din interior. Un pompier, o turistă străină şi un responsabil de raion au căzut însă victime incendiului.
Dezastrele, subiect de carte
Cele mai mari incendii care au avut loc în Capitală au fost adunate de locotenent-colonelul Cătălin Eftene (foto), în volumul “Mari incendii urbane”. “După o incursiune în istoria universală, în carte este prezentat spaţiul românesc, de la prima legislaţie în domeniul stingerii focului până la incendiul de la magazinul Victoria”, susţine autorul.
foto: Simona Ghiţă, Cătălin Eftene, Gabriel Pătruţ
