Arheologii au descoperit în Olanda resturile unui grătar de acum 8.000 de ani

Deşi, tehnologia de bază pentru prepararea cărnii la grătar nu s-a schimbat mult, această masă preistorică se centra în jurul cărnii de bour, un bou sălbatic eurasiatic, care a fost mai mare decât bovinele de astăzi. Diferenţa esenţială constă în modul în care carnea era obţinută.
„Animalul a fost prins, fie într-o capcană şi apoi lovit în cap, fie ucis cu o săgeată”, spune coautorul Wietske Prummel, profesor de la Universitatea din Groningen.

Prummel şi colegul său Marcel Niekus au pus cap la cap modul în care s-a desfăşurat evenimentul, prin studierea unei lame de silex. Acestea arată că, după ce animalul a fost ucis, vânători i-au tăiat picioarele şi i-au aspirat măduva. Conform studiului, oamenii au jupuit animalul şi l-au măcelărit, iar bucăţile de carne au fost tăiate meticulos şi duse într-o aşezare din apropiere.

Urmele lăsate de ei arată că înainte de a pleca şi-au gătit coaste şi probabil, alte părţi mici de carne rămase în urma tăierii. Cercetătorii au spus că, cel mai probabil, cuţitul a fost lăsat în urmă pentru că se uzase.

Potrivit lui Niekus, animalul a fost sacrificat în Mezolitic, perioadă în care vânătoare era o activitate esenţială pentru om. Se presupune că aceşti oameni trăiau în aşezări mari, vânând în grupuri. După Epoca Fierului, zona a devenit slab locuită – probabil din cauza inundaţiilor – până în perioada medievală târzie.

Carnea de bour pare să fi fost pe gustul oamenilor în acele timpuri, având în vedere că oasele acestor animale au fost escavate peste tot în Europa.

Specia a dispărut din cauza distrugerii habitatului odată cu sosirea primilor fermieri din Europa, acum circa 7.500 de ani. Ultimul exemplar a murit în 1627 la o grădină zoologică din Polonia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE