Tânărul astronom Ciprian Vîntdevară a dat unei stele numele Bârladului și îi învaţă pe copii să privească cerul: “Măcar au văzut că mai este ceva dincolo de satul lor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din ianuarie 2020, o stea dintre cele peste 400 de miliarde de stele ale universului cunoscut poartă numele oraşului Bârlad. Cel care a descoperit steaua, a năşit-o şi s-a ocupat de înregistrarea ei pe Pământ, la Asociaţia Americană pentru Observarea Stelelor Variabile, este astronomul Ciprian Vîntdevară. Are 35 de ani şi e gălăţean de origine, dar s-a stabilit în Bârlad din 2009.
Cuprins:
Ciprian şi colegii lui de la Observatorul Astronomic din Bârlad au descoperit, în 2015, şi o novă roşie luminoasă. Dar ce oraş ar vrea să dea numele unei ciocniri între stele, care nici nu ţine până vin poliţia şi ambulanţa?
Fiind variabilă, steaua Bârlad V1 pâlpâie în întunericul etern, ca un bec care n-a fost bine înşurubat în tavanul ceresc. Un detaliu de care entuziasmul bârlădenilor nu s-a poticnit. Ca dovadă, la câteva săptămâni după înregistrarea astrului, Ciprian a primit titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului vasluian.
“Galaţiul are vreo 13 stele”
Tânărul cercetător păstrează însă picioarele în contact cu suprafaţa terestră. “Pentru astronomia mondială, nu e cine ştie ce descoperire. Zilnic, în lume sunt descoperite zeci, sute de stele. Acum, cât urcăm scările, s-a mai descoperit o stea. Galaţiul are vreo 13 stele care-i poartă numele”, spune Ciprian, conducându-ne pe holurile Muzeului “Vasile Pârvan”, unde lucrează. De muzeu ţine şi Observatorul Astronomic.
“Pentru România, unde astronomia e puţin dezvoltată, da, descoperirea unei stele înseamnă ceva”, admite Ciprian. E înalt, în cămaşă de vară şi blugi, nimic excentric. Are tonul şi gesturile unui profesor. Doar dacă îl întrebi ce-au zis prietenii, familia, când s-a apucat de astronomie, se mută de pe un picior pe altul, ca elevul scos la tablă.
Păi, nu mi-au spus nici rudele, nici anturajul să mă las. M-au încurajat. Sigur, poate ar fi dorit altceva pentru mine, că aşa se întâmplă mai mereu, dar mi-au fost alături.Ciprian Vîntdevară, astronom:
Pasiunea nu se moşteneşte, se molipseşte. Ciprian a deprins-o de la un profesor şi vrea, la rândul lui, s-o dea mai departe. “Mi-a plăcut să studiez stelele de mic, apoi am fost la clubul de astronomie din Galaţi şi acolo am devenit pasionat de astronomie. Venind la Bârlad, m-am gândit să fac acelaşi lucru pentru alţi copii, să-i învăţ să citească harta cerului”.
Lecţii despre eclipsă
La etajul doi al muzeului e sediul clubului Perseus, unde Ciprian şi câţiva profesori predică astronomia pentru toate vârstele. “Mulţi vin, dar rămân puţini în club, pentru că îşi imaginează altfel practicarea acestui hobby. Astronomia cere răbdare, rigoare, să ştii ceva matematică, fizică, chimie. Să poţi înţelege fenomenele cereşti”, spune Ciprian, arătându-ne câteva machete de galaxii din carton şi plastilină, lucrate de copiii din club.
În pandemie, întâlnirile săptămânale cu profesorii s-au mutat online. Ciprian strânge de pe suport planşele de la prezentarea despre eclipsă. “Sunt şi câteva formule aici, dar nu multe, nu e complicat”.
Prezentările se fac şi la Planetariul din oraş, iar pentru observaţii sunt folosite telescoape mai mici, pentru public.
Pentru cercetare, Ciprian şi colegii lui utilizează un telescop performant, instalat pe acoperişul muzeului.
“Horoscopul n-are legătură cu realitatea”
Într-o gheretă izolatoare, pe o bucată de pluş, vedem ceea ce pare a fi pomul de Crăciun al astronomilor: un stativ cu tot felul de lentile, senzori şi rotiţe. “Aici stau noaptea şi cercetez. Conectez telescopul la un computer, imaginile sunt prelucrate de un soft”. Închizând uşa cutiei cu preţiosul aparat, Ciprian rezistă cu stoicism la întrebările despre astrologie şi OZN-uri.
“De 15 ani, de când studiez astronomia, nu mi s-a întâmplat niciodată să observ pe cer un obiect pe care să nu-l pot explica”. Nimic verde, cu un ochi migdalat în frunte? “Nimic. Odată, m-a sunat un domn să mă anunţe că a văzut pe cer o stea foarte strălucitoare care se mişcă. E planeta Venus, îi zic. Cum să fie planetă, că se mişcă? Păi, se mişcă, răsare şi apune. Sigur, am mai primit şi alte anunţuri din astea, primim tot timpul”.
Ciprian n-a documentat nici vreo relaţie de tip cauză-efect între viaţa stelelor şi viaţa oamenilor. “Horoscopul nu are nici o legătură cu realitatea. Asigură doar un fel de confort psihologic. Perna pe care dormi are mai mare influenţă asupra ta decât poziţia stelelor pe cer”, afirmă tânărul cercetător.
“Poţi fotografia cerul cu telefonul”
Jos, pe străzile din jurul muzeului, oameni şi maşini alunecă pe sub frunziş. Ciprian s-a obişnuit să fie singur pe acoperişul ştiinţei. Astronomia te obligă la izolare, să pui între tine şi lume pustietăţi, oceane, deşerturi, care-s zonele ideale pentru amplasat telescoape.
În oraşe, poluarea luminoasă şi alte feluri de poluare tulbură studiul cerului. “Încep să nu se mai vadă stelele nici în Bârlad, de la prea multă lumină artificială. De aceea, mergem în câmp şi stăm câte două, trei săptămâni, în tabără”, povesteşte Ciprian.
Membrii clubului fac şi astrofotografie. Ciprian a surprins, de exemplu, în aceeaşi fotografie trei galaxii aflate la 35 de milioane de ani-lumină de Pământ.
“Astrofotografia se poate face şi cu un telefon mai performant. Dacă îl pui pe un stativ sau îl fixezi cumva, poţi fotografia stelele de pe cer”, precizează cercetătorul.
O cameră specială, care cuprinde tot orizontul, filmează încontinuu cerul de deasupra Bârladului. Imaginile sunt arhivate, catalogate după dată şi puse la dispoziţia publicului. În câteva minute, pe ecran trece tot cerul unei zile.
Planetariul şi Observatorul aveau, înainte de pandemie, tot mai mulţi vizitatori, localnicii nu vor doar să-şi vizioneze steaua, vor să vadă şi dacă are vecini de treabă. Sau sunt vecini din ăia care dau cu asteroizi în geam.
La clubul Perseus se pregătesc şi olimpicii la astronomie ai Bârladului. Dar sunt şi copii care nu pot ajunge la telescoape. Aşa că astronomii duc telescoapele la ei. “Am fost de câteva ori, la solicitarea unor profesori, în sate foarte izolate din Moldova. Vă daţi seama, am găsit acolo elevi care nu văzuseră în viaţa lor un tren. Şi când s-au uitat prin telescop… Au avut o reacţie…
Nu ştiu dacă acei copii vor face astronomie mai departe, ar fi şi greu. Dar măcar au văzut că mai este ceva dincolo de satul lor.Ciprian Vîntdevară, astronom:
Pe 21 iunie, cu ocazia unei eclipse parţiale de Soare, Observatorul Astronomic din Bârlad a primit de la sponsori şi de la primărie un cadou îndelung aşteptat: un telescop solar Lunt. Este cel mai mare şi mai modern telescop pentru observaţii solare, destinat publicului, din ţară.
Lui Ciprian şi colectivului de cercetători nu le rămâne decât să aibă mare, mare grijă în ce direcţie îndreaptă minunata unealtă rezistentă la lumini orbitoare. Să nu cumva să descopere Vasluiul.
