Attila n-a demisionat. Nici Boc

El e cel care a acceptat ca buget un procent din PIB nici jumătate faţă de cel din UE, acutizând astfel subfinanţarea cronică a spitalelor. El e cel care a semnat normative de personal aberant de scăzute, ceea ce a făcut ca la Terapia intensivă de la Giuleşti să fie o singură asistentă pe tură, în loc de 2-3. El este cel care n-a bătut cu pumnul în masă la Guvern, acceptând blocarea posturilor medicilor şi asistentelor plecaţi prin demisie. El e cel care n-a crâcnit când, cinic, preşedintele ţării a zis că personalul medical n-are decât să-şi caute de lucru peste hotare. Ştirea a fost însă dezminţită rapid. Mai întâi, s-a spus că Boc “n-a acceptat demisia”. Absurd: demisia e un act de voinţă unilateral, iar premierul putea doar să ia la cunoştinţă.

Apoi, Cseke a declarat că “doar s-a gândit să demisioneze”. Explicabil, fotoliul e moale, iar UDMR n-ar fi fost dispusă să piardă unul din posturile importante din Guvern. Fie spus, exista în minister un profesionist confirmat şi de practica medicală, şi de cea managerială, capabil să preia postul de ministru. L-am numit pe cel care a creat singura instituţie pe deplin funcţională din sistemul sanitar, SMURD: Raed Arafat. Dar interesele politice sunt altele. Altminteri, în mărinimia sa, Guvernul a preţăluit viaţa unui prunc ars de viu: 5.000 de lei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro