De ce crede profesorul Beliș că „lipsa autopsiei duce la un diagnostic incert” în cazul morților de COVID-19
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Potrivit protocolului Ministerului Sănătății, nu se face autopsie pacienților diagnosticați deja cu COVID-19. Iar acest lucru a alimentat și o serie de teorii ale conspirației în mediul online, potrivit cărora cu cât ai pe hârtie mai mulți morți de COVID-19, cu atât e posibil ca în viitor să atragi mai multe fonduri europene.
Medicul Vladimir Beliș a explicat pentru Libertatea de ce cauza morții stabilită în urma unor investigații de laborator și nicidecum în urma autopsiei nu este una sigură.
Lăsând la o parte supozițiile care mai de care mai surprinzătoare de pe rețelele de socializare, un reputat medic legist arată că ar putea exista persoane care au ca diagnostic clinic de deces COVID-19 și ei să fi murit de o altă cauză.
Vladimir Beliș este medic primar legist, profesor de medicină legală și fost director al Institutului Național de Medicină Legală. Acesta a explicat pentru „Libertatea” că este validă posibilitatea ca persoane care au murit de altă cauză să aibă pe certificatul medico-legal scris COVID-19.
Există persoane care au fost depistate pozitiv, dar mor de cancer, sau cu o gravă afecțiune cardiacă care fac un infarct sau un accident vascular cerebral și care are în același timp și asta. Atunci cauza morții nu mai este faptul că laboratorul spune că este pozitivă reacția pentru COVID. Nu este justificat diagnosticul, practic. Medicul Vladimir Beliș:
Medicul a arătat și de ce doar o autopsie poate stabili exact cauza unui deces și nicidecum testele de laborator care doar îți spun dacă ai un virus sau nu.
„Din punct de vedere medico-legal, cauza morții se stabilește prin autopsie. În lipsa autopsiei nu ai un criteriu sigur de diagnostic. Ca atare, lipsa autopsiei duce la un diagnostic incert, din punct de vedere medico-legal. Ei au pus un diagnostic pe baza investigațiilor de laborator, dar e binecunoscut faptul că există afecțiunea și în afara simptomatologiei clinice. Nu ești sigur că ceea ce spune laboratorul, care confirmă existența în organism a virusului. Nu poți să fii sigur că el este și cauza morții în același timp. Că nu s-a făcut, nu s-a făcut, asta e o chestiune care mă depășește”, explică medicul.
Autopsia ar putea ajuta medicii să afle mai multe despre boală
Acesta a explicat și faptul că autopsia ar fi ajutat medicii să înțeleagă mai bine cum se manifestă boală și cum atacă organele, pentru un tratament mai bun.
Din punct de vedere medico-legal și chiar medical, autopsia este utilă în situația în care suntem astăzi, în care avem prea puține cunoștințe despre această boală. Autopsia este utilă și din punct de vedere al deslușirii leziunilor organice pe care ea le provoacă.Vladimir Beliș:
”Așa încât un examen necroptic, respectiv autopsia, e o ocazie cu care sunt prelevate și piese din organe, organe care apar macroscopit cu afecțiuni, dar nu pot fi lămurite cu exactitate decât prin examen microscopic. Iată încă un argument pentru efectuarea autopsiei medico-legale. Această boală e o afecțiune necunoscută până azi. Din această pricină am spus că e obligatorie și necesară efectuarea autopsiei tocmai pentru a fi lămurită pe deplin etiopatogenia și fiziopatologia acestei afecțiuni care determină niște leziuni organice care trebuiesc lămurite doar pe această cale”, susține fostul director al INML.
Protocolul Ministerului Sănătății emis la începutul lui aprilie spune că nu este necesară autopsia în cazurile în care pacientul are și COVID.
„În cazurile spitalizate pentru care în perioada internării în unitatea sanitară se confirmă diagnosticul de infecţie cu SARS-CoV, evoluţia fiind urmată de deces, autopsia cadavrului pentru a confirma diagnosticul clinic de deces deja confirmat prin analize de laborator nu mai este necesară, este de evitat din cauza riscurilor de transmitere a bolii infectocontagioase”, se arată în ordinul ministerului.
La fel se întâmplă și în cazul persoanelor aflate în izolare la domiciliu sau în carantină, în evidenţa direcţiilor de sănătate publică sau a altor instituţii ale statului.
