‘Avem nevoie de un acoperis deasupra capului’

Ma numesc Manole Atena, am 35 de ani si sunt casatorita din 1990. La inceput, sotul meu neavand o locuinta proprie, am fost de acord sa locuim la parintii mei, care la randul lor locuiesc intr-o casa nationalizata. In anul 2003, vechiul proprietar a obtinut, printr-o decizie judecatoreasca, imobilul revendicat, casa in care locuiam eu si parintii mei. Din acel moment a inceput calvarul: am fost somati de proprietar sa parasim casa, fara a ne oferi vreo alternativa; au inceput sa ne sicaneze in mod repetat, amintindu-ne de fiecare data ca trebuie sa parasim casa.

Nemaisuportand stresul si presiunile proprietarului, eu si sotul meu am plecat de la parintii mei la o camera cu chirie. Aici am stat “linistiti” pana acum o saptamana, cand proprietarul ne-a anuntat ca vinde casa.

Intrucat eu sunt o persoana cu probleme de sanatate, cu greu mi-am gasit si un loc de munca. Sotul meu, trebuind sa aiba grija de toate, a fost dificil si pentru el sa se angajeze. De o luna de zile insa am avut amandoi norocul sa gasim serviciu. Salariile insa (salariile minime pe economie) nu ne permit sa ne luam o casa cu chirie.

Atena Manole, Bucuresti

Urmărește-ne pe Google News