„Bachus”, împuşcat pentru că i-a furat lui Ceauşescu 100 de milioane le lei

Gheorghe Ştefănescu s-a născut pe 11 septembrie 1929 într-o familie de negustori, în care vinul se simţea la el acasă. A cincea generaţie de „vinari”, Gică n-a sărit etapele meseriei, dar s-a legat repede de tradiţia strămoşilor săi şi a învăţat din mers cum să facă bani. Mulţi bani. Prea mulţi bani,dacă ar fi să ne luăm după spusele lui Dorin Mihăiasa, şeful colectivului anticorupţie numit Ceauşescu pentru a ancheta cel mai important caz de fraudă din perioada comunistă.

„Acum 30 de ani, eram ofiţer de execuţie şi conduceam un grup de 15-20 de ofiţeri, plus tot atâţia procurori, care ne ocupam de cazul „Bachus”. Tot aparatul pus în mişcare a numărat aproape 300 de oameni, ofiţeri, procurori, simpli miliţieni. A fost cea mai amplă operaţiune din istorie”, şi-aminteşte Dorin Mihăiasa, recent ieşit la pensie, după ce a condus ani buni Direcţia Cazier Judiciar, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Sesizarea care a dus la deschiderea dosarului aparţinut unui cetăţean care cumpărase vin pentru nuntă din magazinele lui Ştefănescu, dar care fusese nevoit să amâne fericitul eveniment. Câteva zile mai târziu, când a verificat calitatea licorii, omul a avut surpriza să descopere că apa se separase de vin, iar o culoare ciudată se depusese pe pereţii sticlelor. „Extrem de experimentat, Ştefănescu avea reţete foarte bune, îndoia cu apă vinuri de calitate inferioară şi adăuga fie coloranţi, fie substanţe aromate, precum coleandrul, procurate de la Fabrica de Şampanie „Zarea”, unde lucra o rudă de-a sa. Vă spun sincer, vinul lui „Bachus”, care avea ca piaţă de desfacere ICL Alimentara, era uneori mai bun la gust decât originalul”, povesteşte Mihăiasa.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Din 1970 până în 1978, „Bachus” a fentat cât a putut legea, falsificând acte în colaborare cu marile podgorii şi crame ale ţării, mituind oameni cu funcţii înalte în Partid. „Între 1978 şi 1981, când a fost executat, „Bachus” a ţinut-o numai în procese, pentru că se judecau cazurile în care el era implicat în toate judeţele ţării. Per total, prejudiciul adus statului se ridică la mai bine de 100 de milioane de lei, o sumă incredibilă pentru vremea aceea.

De exemplu, numai de la o societate, Biofarm, prejudiciul s-a ridicat la 5 milioane de lei! Chiar şi după confiscarea averii, recuperarea pagubelor a fost minimă”, dezvăluie Mihăiasa, care completează: „La prima percheziţie, i-am găsit la depozit 22 de kilograme de aur îngropate în podea, sub frigider, iar acasă ascunsese pe balcon, sub nişte grinzi, 1,5 milioane de lei, în hârtii de o sută. I-am numărat toată noaptea, de zece ori, dar nu ne ieşea la număr o sută, aşa că un coleg a pus de la el o sută de lei spre dimineaţă, că nu mai puteam de oboseală”.

Astăzi înseamnă 143 de milioane de euro

Suma incredibilă pe care a devalizat-o Gheorghe Ştefănescu însemna atunci un total uriaş, cu care puteai să-ţi cumperi orice. De exemplu, în 1975, o pâine costa 2,25 lei, un apartament cu 3 camere – 70.000 de lei, iar o Dacie 1310 – 68.000 de lei. Cu banii de atunci, „Bachus” putea să achiziţioneze 1.430 de apartamente cu 3 camere, care astăzi costă aproximativ 100.000 de euro unul! Aşadar, „gaura” făcută în bugetul statului ar echivala acum cu un minus de 143 de milioane de euro!

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

«BACHUS» ÎŞI ADUSESE LA BIROU MASĂ DE CONSILIU ŞI TELEVIZOR COLOR

Conform mărturiei anchetatorilor, Gheorghe Ştefănescu îşi aranjase depozitul din care îşi coordona afacerile, situat pe Calea Griviţţei 325, într-un stil de mare bancher. „Avea sală de consiliu, televizor color, foarte rar pe vremea aceea, frigider şi mobilier scump. Acolo îşi primea oaspeţii, acolo aranja totul, cu el stând singur în capul mesei. ţin minte că mi-a spus odată: „Mă simţeam mare când vedeam că atâta lume depinde de mine”.

Ca avere, mai deţţinea un număr mare de apartamente, câteva maşini Lada, o vilă, aur şi valută cât n-avea nimeni în ţara asta. Oricum, în faţţa instanţţei şi-a noastră a recunoscut tot”, rememorează Mihăiasa file dintr-un dosar celebru. Ştefănescu absolvise doar 5 clase, ca şi soţia, restul de până la 8 clase fiind „completate” ulterior cu ajutorul mitei.

A albit în noaptea dinaintea execuţiei!

Închis la Jilava, Ştefănescu a împărţit celula, în noaptea dinaintea execuţiei, cu ţiganul Ghiţă. Legenda spune că, în noaptea respectivă, „Bachus” n-a închis deloc ochii, bolborosind încontinuu: „Ce mă fac, Doamne, că mor!”. La 4 dimineaţa, când a aprins lumina în celulă, Ghiţă a avut un şoc: milionarul albise complet, deşi seara avea părul negru! „Bachus” a fost executat la 5 dimineaţa, pe 4 decembrie 1981.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Dosare pentru 284 de oameni

Cazul „Bachus” a declanşat o adevărată furtună în România, 284 de persoane fiind cercetate şi închise la finalizarea anchetei. Au căzut capete înalte, miniştri, secretari de partid, judecători, notari, funcţionari, Ceauşescu delegându-l personal pe Ion Dincă să conducă operaţiunea şi să nu ierte pe nimeni.

 Film celebru după cazul «Bachus»

În 1984, regizorul Geo Saizescu a realizat un film de mare succes, „Secretul lui Bachus”, peliculă ce avea la bază afacerile lui Ştefănescu. În ciuda faptului că autorităţile nu l-au ajutat pe regizor cu amănunte, Ştefan Mihăilescu- Brăila a făcut un rol memorabil interpretându-l pe „Bachus”.

Ana, soţia lui «Bachus», e bolnavă, are 77 de ani şi stă în Drumul Taberei

Cu averea confiscată după judecarea şi executarea soţului, Ana Ştefănescu s-a mutat într-un apartament dintr-un bloc situat în Drumul Taberei nr. 48. Bătrâna şi-a pierdut ambii copii, Gabriel şi Mircea, deşi aceştia supravieţuiseră închisorii. Redăm mai jos dialogul telefonic avut cu văduva lui „Bachus”, până să intervină Paul, nepotul ei, care are grijă de ea.

Libertatea: Bună ziua, de la ziarul Libertatea vă deranjăm…

Ana Ştefănescu: Sunteţi un om bun?

Cred că da. Contează?

Nici nu ştii, maică, de câte ori am fost păcăliţi. Şi eu, şi bărbatul meu, pe care mi l-au luat nenorociţii de comunişti. Păi, despre asta voiam să vorbim… Ce să mai zic despre el, că era viaţa mea şi m-a lăsat singură pe lume. După el, mi-au murit şi băieţii, târâţi şi ei prin puşcării, de ce să mai trăiesc? Sunt bolnavă rău, fac tratament acum, e doctoriţa chiar lângă mine, îmi face injecţii…

Revin peste câteva ore?

Acum sau mai încolo, ce mai contează? Scrieţi aşa: Gică n-a omorât pe nimeni, dar ei mi l-au omorât! Ce să fure el, săracu, avea opt clase şi era bine crescut? A ajutat pe toată lumea, dar pe el nimeni nu l-a ajutat! Cum făcea banii? Ştia să facă afaceri, cum să câştige? Ce, n-avea voie să fie deştept? A plecat de jos, a muncit cu cârca la stăpân, apoi a fost gestionar şi a învăţat cum se câştigă cinstit. Ştia să strângă banii, nu era risipitor, ţinea la familie ca la ochii din cap. Dacă a furat cât au spus ei, de ce l-au lăsat în pace atâţia ani? Totul a fost o înscenare! (Face o pauză, se aude vorbind cu cineva, care o întrerupe şi îi ia telefonul). Alo? Cine sunteţi? Ce vreţi de la noi?

De la ziar, de la Libertatea…

Nu ne interesează! Lăsaţi-ne în pace! E bunica mea şi vă spun să ne lăsaţi în pace. Şi aşa ziarele ne-au făcut numai rău atunci! Bunica e sclerozată, săraca, nu mai ştie ce spune şi face tratament. Nu avem ce discuta cu voi, nu insistaţi, că o faceţi degeaba! La revedere!

Urmărește-ne pe Google News