Banii sinistratilor, tocati dupa mintea primarului

sunt cercetati de politie pentru modul in care au cheltuit miliardele sinistratilor. Cand am ajuns la Facaeni, satenii erau in febra alegerilor. Subiectul la zi era, cum altfel, politica. Cine merita votul, cine e mai bun sa conduca asezarea inca patru ani. Oricum, fiecare o stia pe a lui. Acum doi ani, aceeasi oameni aveau cu totul alte probleme. Nu aveau timp de dezbateri.
intr-o amiaza linistita de august, nori de plumb intunecau cerul si natura se dezlantuia cum taranii nu mai vazusera niciodata in viata. in mai putin de un minut, ciuperca uriasa a „maturat” mai mult de patru sute de gospodarii. Pe unele le-a distrus din temelii, altora le-a smuls acoperisurile. Potopul transformase Facaeniul intr-o zona sinistrata.
Cu materiale de constructii primite din donatii, dar si din rezerva de stat, satenilor sinistrati le-au fost reconstruite casele distruse, iar copiii din sat au plecat in tabere achitate din sponsorizari. Totul incepea sa reintre in normal, mai ales ca la Bucuresti guvernul Nastase aprobase si alocarea a 2,5 miliarde de lei din fondul de interventie pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale. „Prin HG 852, la cateva zile de la producerea dezastrului, pe 16 sau pe 18 august, banii au intrat in contul primariei. Repartitia sumei pe familii, in functie de nevoile fiecareia, era treaba primarului de la acea vreme, Nicu Mihai. Nu s-a facut asa. Mihai a dat o dispozitie prin care banii sa fie folositi in cu totul alte scopuri. Cu cele 2,5 miliarde de lei au fost platite impozite si taxe datorate de sateni catre stat, au fost cumparate pompe submersibile pentru comuna, s-au achitat restante la plata apei si a curentului, s-a investit in repararea unor drumuri, nu neaparat din zona calamitata si s-au facut racordari la reteaua de electricitate. Localnicii sinistrati nu au vazut nici un leu, asa cum prevedea legea”, a declarat viceprimarul comunei Ionita Tanase.
Satenii, pentru care orice ban conteaza, au incercat, la un moment dat, sa isi intre in drepturi. Cateva sute de persoane s-au strans in fata primariei pentru a primi macar o explicatie. Zadarnic. Mai-marii comunei au gasit de cuviinta sa ii atace verbal. „Au spus ca ne-au reparat casele si ce mai vrem. Cica oricum nici nu meritam. Ce bani sa ne mai dea? Noi suntem vinovati ca a venit furtuna si ne-a luat totul pe sus? Era bun fiecare leu, de ce sa nu il dea?”, se plange Viorica Stancu de tratamentul la care au fost supusi de cei pe care odata i-a votat.
Primarul Nicu Mihai, care nu a mai candidat la alegeri din motive de sanatate, e de parere ca a actionat perfect legal. „Eram intr-o situatie delicata. Au murit animale, pasari, oamenii nu mai aveau bani de taxe si impozite pe terenuri. Se acumulasera datorii din anii anteriori. Banii i-am cheltuit tot pentru comuna care nu mai avea nici apa. Nu trebuia sa le dau oamenilor bani in mana”, spune primarul care imediat dupa tornada a primit 40 de milioane de lei de la Consiliul Local, adica din bugetul comunei, pentru o operatie.
Curtea de Conturi Ialomita a facut, in luna mai a anului 2003, un control prin actele primariei, dar din punctul de vedere al specialistilor totul are acoperire legala. Acum, la doi ani de la dezastru, felul in care au fost cheltuiti banii sinistratilor face obiectul unei anchete penale. in vizorul politistilor de la IPJ Ialomita sunt Nicu Mihai, primarul comunei, Nuti Rosu, secretar, care acum se lupta pentru fotoliul de primar, si Ioana Tacea, contabil, carora le-au fost intocmite dosare penale. „Un lucru e clar, banii au fost folositi. Daca acest lucru a fost legal sau nu, vom vedea. Parchetul a cerut o expertiza contabila si pana atunci nu ne putem pronunta asupra vinovatiei celor trei. Va pot spune doar ca este vorba de un dosar penal”, a declarat comisarul sef Aurel Vladulescu, seful IJP Ialomita.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE