Băsescu: Ton şi toane

În decurs de o zi, preşedintele Băsescu a avut două discursuri – luni la sediu şi marţi în Parlament – diametral opuse. Desigur, atenţia publică a fost captată de mesajul, inexplicabil de temporizat, privind Basarabia: “Să analizăm împreună situaţia creată”. “Împreună”, însă, ar fi presupus participarea parlamentarilor la o dezbatere. Or, ca de obicei, preşedintele şi-a citit textul şi a plecat. O nuanţă nouă faţă de aprecierile de până acum – când România avea “o relaţie specială cu Republica Moldova” -este restrângerea acestei relaţii la “cetăţenii acestei ţări”. Sprijinul în parcursul spre Europa, însă, nu poate ignora puterea legitimă, care ne place sau nu – vom vedea dacă şi cât au fost fraudate alegerile -pentru că în UE sunt admise state, nu populaţii. În general însă mesajul a fost surprinzător de calm, sobru şi argumentat. Un mesaj responsabil, de autentic om politic, în tonul căruia am recunoscut ingrediente diplomatice purtând parcă marca unui Cristian Diaconescu sau Mihai-Răzvan Ungureanu. Condamnarea represiunilor de la Chişinău, a sufocării democraţiei şi respingerea acuzelor nefondate la adresa României, ca şi trimiterile la necesara intervenţie a instituţiilor europene au fost neechivoce. La fel şi asigurarea că România îi va sprijini necondiţionat pe moldoveni, inclusiv prin accelerarea aprobării a aproape un milion de cereri de cetăţenie. Are însă România şi forţa economică de a-şi ţine promisiunile?

Luni la Cotroceni, Traian Băsescu fusese însă cu totul altul. Agresiv, chiar arogant, a atacat iarăşi presa şi adversarii politici pentru simplul fapt că-i cer să elucideze într-o obligatorie transparenţă controversatele afaceri din familia sa, prosperitatea neclară a unor membri ai acesteia în urma unor tranzacţii pe seama patrimoniului public ori în legătură cu personaje aflate într-o zonă ceţoasă, inclusiv penală. Traian Băsescu pare a nu înţelege că reticenţa sa de a lămuri prin intermediul instituţiilor statului suspiciunile nu face decât să le adâncească. Iar asta, în an electoral, costă. Într-un stat democratic, de drept, nu e admisibil să fluturi steagul luptei anticorupţie, atacând în dreapta şi în stânga, dar instituind un baraj în jurul tău.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro