Câtă lipsă de solidaritate la salariaţii, pensionarii, şomerii şi alţi nevoiaşi, care continuă să picheteze, să arunce cu ouă şi să ţipe că n-au cum trăi după ce Boc le taie un sfert din venituri, utilităţile şi toate celelalte se scumpesc, iar inflaţia deja îl cam depăşeşte pe Isărescu! Câtă ingratitudine faţă de bunul samaritean Băsescu, care tocmai şi-a donat, bietul de el, toată leafa oficială, de 6.672 de lei, nici cât două venituri de şofer ministerial! Câtă lipsă de înţelegere faţă de necazurile materiale ale demnitarilor portocalii, care susţin măsurile de austeritate cele mai sufocante din Europa şi nu mai crâcnesc.
Elena Udrea, sărăcuţa de ea, nu doarme nici cu somnifere, de grija datoriei de 3 milioane de euro rostogolite la BRD. A ajuns să umble într-o rochiţă modestă şi fără bijuterii, probabil le-a amanetat. Videanu a ratat un fond nerambursabil, pentru firma sa, de la UE. Intrat în gura presei, Blaga şi-a sfătuit ginerele stomatolog să renunţe, ca patron de firmă de bodyguarzi, la 5 milioane de euro, contract cu drumarii colegului Berceanu. Pe Boureanu îl aşteaptă Oltchim să vină cu banii pe marfa luată. Marian Necula îşi amărăşte şi el mama patroană, cerându-i să abandoneze un contract cu ministerul udrist. Şi câte asemenea probleme grave, de te miri de ce guvernanţii suferă de o lipsă de credibilitate acută, chiar ireversibilă!
Şi totuşi, remediu există. Discursul lui Boc dinaintea votării moţiunii de cenzură să fie scurt şi convingător. Cu date concrete, să demonstreze că el – cu o leafă de 800-900 lei, cu nevasta şomeră şi doi copii la şcoală, başca părinţi suferinzi şi cu pensia amputată – ar avea destui bani pentru masă, medicamente, haine, întreţinere etc. Dacă reuşeşte, aplauze şi înghiţim hapul. Dacă nu, binemeritatele huiduieli şi drum bun, împreună cu gaşca lui.