BNR avertizează că stabilitatea financiară a României este sub presiune. Care sunt motivele

Potrivit instituției, deficitele bugetare ridicate și dezechilibrele interne pun presiune pe economie, într-un context de creștere lentă: doar 0,3% în trimestrul al doilea și o estimare de 1,6% pentru trimestrul al treilea.

Măsurile fiscale implementate de Guvernul Bolojan, deși vizează reducerea deficitului, afectează consumul și investițiile. În plus, Comisia Europeană și FMI au revizuit în scădere prognozele de creștere economică pentru România.

Deficitul bugetar a atins 102,5 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2025, iar datoria publică a urcat la 57,2% din PIB.

Pentru întregul an, rectificarea bugetară prevede un deficit de 8,4% din PIB, un nivel dificil de atins și mult peste ținta convenită cu Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Un alt element care afectează stabilitatea financiară este absorbția redusă a fondurilor europene. România a avut la dispoziție peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, dar până în noiembrie 2025 a reușit să atragă mai puțin de 40% din sumă.

Din cauza nereușitei în îndeplinirea unor jaloane, Comisia Europeană a revizuit în scădere planul, reducând alocarea totală la 21,41 miliarde de euro.

Cum programul PNRR se încheie în august 2026, fondurile neutilizate vor fi pierdute, ceea ce poate genera presiuni suplimentare asupra bugetului, mai arată raportul BNR.

BNR avertizează că persistarea acestei situații poate submina încrederea investitorilor, ceea ce ar conduce la costuri mai mari de finanțare și la o volatilitate sporită a cursului de schimb.

Fondurile europene sunt considerate o oportunitate crucială, iar autoritățile sunt îndemnate să accelereze absorbția acestora.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro