Boc: demisie sau demitere?

În lumea politică, lung prilej, cum zicea Topârceanu, de vorbe şi de ipoteze: dacă îndrăzneşte cumva Curtea Constituţională să admită că moţiunea de cenzură depusă de PNL şi programată azi la votare, e constituţională, Boc ameninţa sâmbătă că-şi dă demisia. Las că Legea fundamentală zice că în aceeaşi sesiune aceiaşi deputaţi nu pot semna de două ori o moţiune decât cu excepţia angajării, ca luna trecută, a răspunderii guvernamentale – exact cazul în speţă. Constituţia neprecizând ordinea, moţiunea de azi e deci prima ordinară. Las şi că, după numeroase rateuri constituţionale, nu e Boc cel îndreptăţit să dea lecţii Curţii. Dar ameninţarea cu demisia puţea a şantaj. De parcă fără “Boc II” – care, oricum, ieri se răzgândise, nu mai demisiona – s-ar declanşa abia acum o gravă criză politică şi s-ar prăbuşi ţara. Criza a început odată cu conceperea şi naşterea Coaliţiei contra firii PSD – PD-L, care s-a dovedit a fi un avorton politic. Care apoi a adâncit criza economică, printr-o politică imbecilă şi incţrentă, taxată ca atare în UE.

Pleacă Boc? Trebuia s-o facă înainte de a ne îngloda în datorii şi a număra aproape un milion de şomeri şi peste o sută de mii de firme falimentate. Ce administraţie ar urma? Opţiunea largă e un Cabinet de tehnocraţi. Dar care nu doar să pregătească şi să supravegheze prezidenţialele, ci să gestioneze profesionist economia cel puţin un semestru. Va avea Băsescu tăria să se gândească (şi) la interesul ţării?

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro