Bogdan Olteanu A Scris Două Legi Cu Dedicație Pentru Biserică

Două din cele patru legi inițiate și promulgate de Bogdan Olteanu în calitate de șef al Camerei Deputaților sunt dedicate Bisericii Ortodoxe Române. Printre altele, pe baza ”Legilor lui Olteanu”, Biserica a revendicat averi uriașe, peste 200.000 de hectare de pădure, din care a primit deja mai bine de jumătate. Politicianul Olteanu nu poate fi bănuit de bună credință. Biserica îi oferise – circumstanțele sunt necunoscute, neobișnuitul contract nu e public – un teren evaluat de specialiști imobiliari la 300.000 de euro pe care și-a construit un palat de un milion de euro, investiție finanțată, spun procurorii, dintr-o șpagă primită de la Sorin Ovidiu Vântu. Pare un caz grav de trafic de influență și este pentru prima oara când BOR, una din cele mai respectate instituții, ar putea fi implicată direct la acest înalt nivel.

Arestat la domiciliu într-un dosar de corupție la nivel înalt, Bogdan Olteanu este inițiatorul unor proiecte de lege, puse în aplicare în 2007 și 2008, care au favorizat Biserica Ortodoxă Română (BOR). Întâmplător sau nu, pe vremea când era Ministru pentru relația cu Parlamentul – o poziție cheie în mecanismul legislativ din România – acesta fusese deja recompensat de Biserică, primind din 2005 un teren de 2.000 de mp pe marginea lacului Snagov.

Recomandări

Declarațiile vatmanului implicat în accidentul mortal din București. „Nu am avut nicio şansă să îl evit. Nu am mai dormit de atunci”

Ulterior, pe acest teren fostul șef al Camerei Deputaților și-a ridicat o vilă imensă tocmai cu banii de șpagă primiți de la Sorin Ovidiu Vîntu, așa cum susțin procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Schema este una clasica. Parlamentarii fac proiecte de lege cu dedicație pentru a viza o răsplată primită înainte sau după inițiativa lor. Schema se pliază pe un posibil trafic de influență, exact așa cum e descris în Codul Penal. Cazul lui Bogdan Olteanu atrage atenția și prin implicarea, premeditată sau întâmplătoare, a BOR în acordarea de favoruri importante unor politicieni care apoi inițiază legi favorabile. Bogdan Olteanu nu a răspuns apelurilor noastre în legătură cu acest subiect, iar reprezentanții Bisericii au refuzat până acum să răspundă la orice fel de întrebare. Totuși, faptele rămân relevante.

Parohia Ghemănești i-a dat lui Bogdan Olteanu teren pe marginea Lacului Snagov, foto de Vlad Chirea

Beneficiul lui Olteanu

Până să ajungem la inițiativele lui Olteanu, mai întâi trebuie aruncată o privire spre vila sa în stil brâncovenesc de pe marginea lacului Snagov. Vorbim de un palat care a început să fie construit în anul 2013. Imobilul cu două etaje este ridicat pe un teren de 2.000 mp ce aparține Parohiei Ghermănești, sat din comuna Snagov, amplasat perfect pe marginea lacului. Preoții Bisericii Ghermănești nu au dorit să ne răspundă la întrebările legate de contractul cu Olteanu și ne-au trimis la Patriarhie. Nici de la forul cel mai înalt al BOR nu am primit vreun răspuns oficial.

Recomandări

Relațiile comerciale ale României cu „Axa răului”. De la șuruburi nord-coreene la fructe iraniene și produse petroliere rusești

În schimb, am reușit să aflăm de la surse credibile că Olteanu a primit terenul într-un fel de concesiune. Inițial, înțelegerea semnată în 2005 a fost valabilă doar 4 ani. Ulterior, probabil după ce legile au fost promulgate, perioada a fost prelungită până la 60 de ani, în anumite condiții care presupuneau și o plată simbolică din partea lui Olteanu. Contractul a fost avizat de Arhiepiscopia Bucureștiului, în subordinea căreia se află parohia de la Ghermănești. În 2008, publicația “Academia Cațavencu” avansa un preț de 1,5 euro/mp fără a preciza dacă suma era plătită anual sau pe perioada tuturor celor 60 de ani.

Practic, Biserica l-a “creditat” pe Olteanu cu două milioane de euro, asta pentru că în zona respectivă unii proprietari, cu teren cu ieșire la lac, cer și prețuri de 1.000 euro/mp. Este adevărat, alții, fără ieșire la apă solicită prețuri de sub 100 euro/mp.

Specialiștii în domeniu imobiliar susțin că teren din Ghermănești ar valora, ținând cont de prețurile plătite în ultimul an, în jur de 300.000 de euro. DNA bănuiește că vila ridicată de Olteanu pe terenul bisericii a fost construită din banii primiți de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei.

Recomandări

Statele Unite și eventuala „finlandizare” a Ucrainei. De ce NATO nu are cum „să negocieze” cu Putin

Pe terenul primul de la biserică, Bogdan Oltanu a ridicat un palat de 1.000 de mp, foto de Vlad Chirea

Politician de meserie

Bogdan Olteanu este un politician de carieră. A devenit deputat în 2004, membru al comisiei parlamentare care gestiona problemele cultelor religioase, și imediat membru al Cabinetului Tăriceanu, ocupând funcția de Ministru pentru relația cu Parlamentul. În martie 2006, retras din funcția de ministru, devine Președinte al Camerei Deputaților, funcție pe care o ocupă până la alegerile din toamna lui 2008. Din 2009 își asigură una dintre cele mai vânate funcții politice, prin prisma relațiilor și a câștigurilor salariale, cea de vicepreședinte al Băncii Naționale.

Cât a fost președinte al Camerei Deputaților, Olteanu a propus personal 18 proiecte de lege, din care 4 au fost și legiferate. Două dintre acestea privesc BOR și reprezintă jumătate din activitatea oficială a politicianului.

BOR primește o avere

Mai întâi, este vorba de Legea 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosinţa unităţilor de cult. Noutatea adusă era că “imobilele aflate în proprietatea statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, care au fost atribuite în folosinţă gratuită cultelor religioase, după data de 1 ianuarie 1990, pot fi transmise, fără plată, în proprietatea unităţilor de cult deţinătoare, în condiţiile prezentei legi”. În fiecare județ au fost cereri de punere în posesie pentru terenuri intra și extravilane, păduri, clădiri, cimitire etc. Practic, Legea lui Olteanu transforma Biserica din chiriaș neplătitor în proprietar de drept asupra unor bunuri cu o valoare imensă la nivel național.

Lupta pe pădurile României

Cea de-a doua inițiativă legislativă dedicată interselor patrimoniale a Bisericii a apărut în anul următor. Este vorba de proiectul care a devenit în final Legea 261/2008 care în esență modifică două aliniate și adaugă încă unul unul la Articolul 29 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.
Noutatea adusă era că bisericile ortodoxe puteau cere înapoierea pădurilor pe care le dețineau în anul 1937 atunci când statul a dat spre “folosință perpetuă” Bisericii Ortodoxe Române terenuri și păduri pentru a se întreține economic și pentru a sprijini populația.

Practic inițiativa sa viza exclusiv BOR. Legea inițiată de Bogdan Olteanu prevedea că “structurile de cult care au avut în folosinţă sau în înzestrare terenuri cu destinaţie forestieră, potrivit prevederilor Legii nr. 61/1937 pentru înzestrarea unor mănăstiri ortodoxe din ţară cu întinderi de păduri şi alte terenuri (…) dobândesc în proprietate respectivele suprafeţe. Foarte interesant, în promulgarea acestei legi a avut un cuvânt important și Viorel Hrebenciuc, șeful grupului parlamentar al PSD. Interesele lui Hrebenciuc, prieten cu Olteanu, în problema pădurilor erau uriașe, el fiind de altfel învinuit de trafic de influență într-un alt mare dosar de corupție legat de proprietatea asupra acestei averi publice pe care o are România.

În baza inițiativei lui Olteanu, susținute de parlamentarii PSD conduși de Hrebenciuc, BOR a intrat în posesia a 117.000 hectare de pădure până la data de 1 ianuarie 2014, conform datelor obținute de la Romsilva. În continuare, statul și Biserica, reprezentată de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, se luptă în instanță pentru alte 166.816 hectare. Romsilva a obținut o hotărâre definitivă în favoarea sa, dar Biserica a cerut revizuire, cerere care se va judeca în această toamnă.

Fără a contesta în vreun fel drepturile, legale și morale, ale BOR, lipsa de transparență în ceea ce privește circumstanțele în care au apărut actele legislative descrise mai sus, nu onorează niciuna din părțile implicate. Oricât de crucială ar fi independența financiară a Bisericii noastre naționale, ea nu poate fi obținută decât prin mijloace curate, mai presus de orice suspiciune, ceea ce nu se poate spune în cazul prezentat mai sus.