EXCLUSIV / Bolnavi externați înainte de vindecare. Declaraţie şocantă a preşedintelui Asociaţiei Pacienţilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anul trecut, bugetul sănătății a fost de 6,5 miliarde euro. Anul acesta, sumele sunt apropiate, poate ceva mai mari, oricum până în 7 miliarde de euro. În acest context, ”pacienţii sunt externaţi înainte de vindecare, pentru a face economie, iar mortalitatea în cadrul externaților este îngrijorător de mare”, susține Vasile Barbu, președintele Asociației Pacienților.
În toamna anului 2014, Ela Corbu, o pacientă care avea hemoglobina periculos de scăzută din cauza unor fibroame, a fost trimisă la operaţie de către medicul de familie.
La spital, chirurgul specialist a trimis-o acasă, pe motiv că operaţia mai poate aştepta până la începutul anului următor. De ce a făcut medicul acest lucru?
Explicaţia, şocantă, ne-a dat-o Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor: ”Nimeni nu a făcut un calcul, nimeni nu a făcut o evaluare exactă, nici un protocol medical care să spună până unde trebuie ţinut pacientul în internarea de zi şi când este momentul în care se face dispensarizarea. Şi atunci pacienţii sunt trimişi acasă şi, dacă urmăriţi mortalitatea la 90 de zile de la externare veţi vedea că mortalitatea are un procent foarte mare, care de cele mai multe ori este datorat complicaţiilor în lipsa unei externalizări de calitate şi a unei depăşiri de competenţă în ce priveşte externalizarea”.
Cu alte cuvinte pacienții sunt goniți acasă înainte de vindecare pentru a se face economie la fondurile de spitalizare ale CNAS.
”Răspunderea pentru actual medical le revine doctorilor, nu Casei de Asigurări. Noi nu putem decide când poate fi externat un pacient”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al CNAS, Augustus Costache, în timp ce Ministerul Sănătății nu a trimis nici un răspuns oficial până la închiderea ediției.
Cu toate acestea, spune Vasile Barbu, Fondurile Casei de Asigurări de Sănătate se epuizează pe la sfârşitul lunii octombrie. În lunile noiembrie şi decembrie spitalele încep să refuze internările care nu sunt urgențe.
Totuşi, sistemul sanitar primeşte anual 7 miliarde de euro, din care aproxiamtiv 6 miliarde reprezintă fondul CNAS, restul sunt banii Ministerului Sănătăţii.
Un spital primeşte anual 4,7 milioane de euro anual de la CNAS
Libertatea a publicat recent un articol despre un spital bucureştean care percepe taxe de 600 de lei pe zi, doar pentru un pat. Adică în cazul unei spitalizări, doar cazarea este mai scumpă decât la hotel. Nu mai punem medicamentele, consumabilele şi actul medical în sine. Toate acestea se plătesc din bugetul CNAS. Ministerul Sănătăţii ne-a explicat că cei 600 de lei se duc jumătate în salarizarea cadrelor medicale şi jumătate la întreţinerea unităţii sanitare.
Conform documentelor CNAS, cele 425 de spitale din România primesc câte 4,7 milioane de euro anual, din care jumătate se duc în salariile cadrelor medicale, iar cealaltă jumătate se duc la întreţinerea unităţilor medicale. Cu toate acestea, cadrele medicale pleacă pe capete în străinătate, pentru salarii mai mari şi condiţii de lucru mai bune, iar pacienţii mor din cauza externărilor înainte de termen sau din cauza infecţiilor intraspitaliceşti. Și rămâne întrebarea: unde se duc banii?
