Premierul Bolojan avea obligația de serviciu să publice pe RUTI toate audiențele ținute, iar încălcarea acestei obligații e abuz în serviciu sau neglijență în serviciu, spune avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru al CSM

Audiența plătită cu 1,5 milioane de euro, conform DNA

Pe 23 septembrie, Ilie Bolojan i-a primit în audiență, în cabinetul său din Palatul Victoria, pe trezorierul PNL, Mihai Barbu, şi pe omul de afaceri Fănel Bogos care, potrivit datelor din dosarul DNA, ar fi plătit 1,5 milioane de euro pentru această întrevedere. Ulterior, premierul a recunoscut că întrevederea a existat, fiind programată prin şefa lui de cabinet, dar şi că n-a fost singură audiență de acest fel pe care a acordat-o. „În fiecare zi mi se solicită tot felul de întâlniri şi, în funcție de ferestrele care rămân în agendă, încerc să le programez în aşa fel încât să mă întâlnesc cu cei care au probleme de rezolvat”, spune Bolojan. 

Oficial însă, dezvăluie Libertatea, toate aceste întâlniri trec prin Secretariatul General al Guvernului, și numai „după caz, audiențele se pot acorda şi de către demnitari”, după cum se arată într-un răspuns furnizat de Palatul Victoria.

Mai mult, Codul Administrativ, modificat în aprilie anul acesta, prevede că membrii Guvernului, printre care şi premierul, „au obligația de a se înregistra în RUTI (Registrul Unic al Transparenței Intereselor) și de a publica întâlnirile oficiale cu persoane terțe, cu cel puțin două zile înaintea desfășurării acestora. Întâlnirile oficiale publicate în RUTI includ următoarele informații: numele persoanelor și/sau denumirea entităților participante; data și locul întâlnirii; descrierea scopului întâlnirii.”

Premierul Bolojan nu a fost și nu este înscris în RUTI şi nici n-a înregistrat pe platformă vreuna dintre întâlnirile avute de el cu terțe persoane, în Palatul Victoria. 

Av. Adrian Toni Neacșu: „Prejudiciul produs României poate să fie greu de estimat”

„Exista în mod clar obligația de serviciu pentru premier de publicare pe RUTI a tuturor audiențelor ținute”, a precizat, pentru Libertatea, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al CSM. „Din aprilie 2025 este o obligație personală, indiferent ce măsuri administrative iei pentru asta, adică dacă stabileşti pentru personalul administrativ să se ocupe sau nu de asta”. 

Avocatul Adrian Toni Neacșu subliniază că „încălcarea unei obligații de serviciu prevăzută în lege este infracțiunea de abuz în serviciu, sau numai neglijență în serviciu, dacă produce o pagubă sau o afectare a intereselor legitime ale unor persoane fizice sau juridice”. 

În cazul premierului Bolojan, explică avocatul, „în mod cert există cel puțin un prejudiciu de imagine major pentru Guvern, dar şi o afectare certă a interesului ca acelaşi Guvern să se bucure de reputație neștirbită. În condițiile în care legislația privind transparența întâlnirilor persoanelor publice a fost adoptată în vederea îndeplinirii unor standarde minime pentru aderarea la OCDE în 2026, prejudiciul  produs României poate să fie greu de estimat.”

Potrivit Codului Penal, comite infracțiunea de abuz în serviciu funcționarul public „care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.” Infracțiunea se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Neglijență în serviciu este infracțiunea săvârşită din culpă (fără intenție – n.r.) şi se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro