Bombele cu dispersie americane au sosit deja în Ucraina. „Pot schimba radical situația de pe front”, spune un general

Un general de la Kiev a confirmat joi pentru CNN că Ucraina a primit bombele cu dispersie, după ce președintele Joe Biden a declarat săptămâna trecută că a luat „decizia dificilă” de a aproba transferul acestor muniții controversate către Ucraina.

„Tocmai le-am primit, nu le-am folosit încă, dar ele pot schimba radical (frontul)”, a declarat joi generalul de brigadă Oleksandr Tarnavskîi, comandantul Operațiunii Forțelor Întrunite din sudul țării.

„Inamicul înțelege, de asemenea, că, odată cu obținerea acestei muniții, vom avea un avantaj. Și va renunța la acea parte a frontului unde este posibil să o folosim”, a spus el.

Conducerea superioară va decide asupra „zonelor de teritoriu în care (muniția) poate fi folosită”, a mai spus Tarnavskîi, menționând că este vorba despre „o armă foarte puternică”.

Tarnavskîi a subliniat restricțiile privind utilizarea munițiilor cu dispersie, spunând că utilizarea lor este interzisă în zonele puternic populate, chiar dacă sunt ocupate de forțele rusești.

SUA au declarat că au primit asigurări scrise din partea Ucrainei că bombele nu vor fi folosite în zone cu civili și că utilizarea lor va fi monitorizată atent, pentru eventuale operațiuni de deminare.

„Rușii cred că le vom folosi în toate zonele de pe front”, a adăugat el. „Acest lucru este foarte greșit. Dar ei sunt foarte îngrijorați”, a spus oficialul.

SUA au declarat că decizia de a furniza Ucrainei muniții cu dispersie a fost cauzată de criza de proiectile obișnuite. Furnizarea de muniții cu dispersie este „temporară”, a asigurat consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan.

„Odată ce (producția) atinge un nivel care poate satisface nevoile Ucrainei, atunci nu va mai fi nevoie să continuăm să transferăm muniții cu dispersie”, a declarat el marți, refuzând să ofere un termen.

Munițiile cu dispersie, denumite și bombe cu dispersie, sunt proiectile care transportă zeci sau sute de bombe mai mici, cunoscute și drept submuniții. Proiectilele pot fi lansate din avioane, cu ajutorul rachetelor sau din tunurile de artilerie.

Aceste proiectile se deschid la o înălțime prestabilită, în funcție de zona țintei vizate, iar bombele din interior se împrăștie pe zona respectivă. Ele sunt condiționate de un temporizator, pentru a exploda mai aproape sau la sol, împrăștiind șrapnel, care lovește blindatele sau soldații.

Pentru că bombele cad pe o suprafață mare, ele pot pune în pericol civilii. În plus, undeva între 10% și 40% din muniții eșuează, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Munițiile neexplodate pot fi apoi detonate accidental de civili, ani sau chiar decenii mai târziu.

Coaliția împotriva munițiilor cu dispersie, un grup de activiști care încearcă să obțină interzicerea acestor arme peste tot, afirmă că submunițiile cu dispersie potențial mortale încă pot fi găsite în Laos și Vietnam la 50 de ani de la utilizarea lor.

Majoritatea aliaților apropiați ai Washingtonului, inclusiv Marea Britanie, Germania și Franța, au semnat în 2008 Convenția ONU privind munițiile cu dispersie.

Statele Unite, Rusia și Ucraina nu au semnat niciodată tratatul, susținând că există circumstanțe în care armele trebuie folosite, în ciuda potențialului lor de a provoca victime civile grave.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE