De ce nu este corect să calculăm raportul zilnic dintre numărul de cazuri noi de COVID-19 şi numărul de teste efectuate. În patru luni de pandemie, 6% din cei testaţi au avut virusul!

Bilanţul zilei de joi, 2 iulie 2020, arată astfel: 450 cazuri noi, dintr-un total de 12.523 de teste.

1. INSP: Numărul de cazuri noi este dat de persoanele depistate pentru prima dată ca fiind COVID-pozitive, nu şi de cele retestate

Deşi mai multe voci din domeniul medical au spus că în indicatorul “cazuri noi” sunt numărate şi persoanele retestate (de exemplu, pacienţii internaţi la care se face din nou testarea, pentru a vedea dacă mai sunt pozitivi sau pot fi externaţi), în realitate numărul cazurilor noi se referă strict la pacienţii proaspăt diagnosticaţi. O singură dată un om figurează în această statistică, comunicată zilnic.

Problema e că INSP a ales ca la cifra zilnică să pună doar cazurile noi pozitive și la cifra globală să adauge și retestările. Astfel, cifra globală e mai mare decât suma cifrelor zilnice. Consecința e că cifra globală ajunge să exprime teste pozitive, și nu oameni unici pozitivi.

Într-un dialog cu Libertatea, Veronica Zoicas, purtător de cuvânt al Institutului Naţional de Sănătate Publică a lămurit acest aspect:

La numărul de cazuri noi intră strict cei depistaţi pozitiv pentru prima dată, nu şi retestările. Retestările intră doar la numărul total de teste.

Veronica Zoicas, INSP:

Recomandări

Casa din Timișoara „naționalizată” de primarul Fritz și locuită de clanul Momiță. Cum au obținut ocupanții strămutarea procesului care vizează evacuarea clădirii

2. Nu este relevant raportul zilnic dintre numărul de cazuri noi şi numărul de teste

Chiar dacă este tentant să gândim în proporţii de tipul numărul de cazuri noi/numărul de teste efectuate (ca să vedem, fie și incomplet, un ”grad de infectare”), specialiştii atrag atenţia că nu este corect să facem asta, deoarece “în numărul total de teste efectuate zilnic nu intră doar persoanele testate pentru prima dată, ci şi persoanele retestate, care, de pildă, pot ieşi pentru prima dată negative după ce au avut anterior mai multe teste pozitive”, după cum arată Veronica Zoicas, de la INSP.

De pildă joi, 2 iulie, au fost 450 de cazuri noi pozitive, dar cifra totală de teste pozitive a crescut cu mai mult, pentru că ea include și rezultatele pozitive de la bolnavii retestați. 

Cel  mai important indicator pentru noi nu este o proporţie, ci numărul zilnic de cazuri noi, care arată cum evoluează epidemia.

Veronica Zoicas, de la INSP:

Recomandări

Despre moartea moldovenească – ce ne spune recensământul din Republica Moldova

Nu am testat încă nici măcar o jumătate de milion de români!

Există însă o altă proporţie relevantă, cea care arată eficienţa procesului de testare: câte din persoanele testate aveau COVID-19.

Dintre toţi cei testaţi, 27.746 de persoane au avut virusul. Cu alte cuvinte, 6% dintre oamenii care au ajuns să fie testaţi au virusul.

Iar aproximativ 300.000 dintre testele efectuate în pandemie au fost retestări, de fapt – fie că vorbim de pacienţi infectaţi sau de personal medical.

3. Cât de targetată este, în acest moment, testarea în România

În acelaşi timp, în acest moment, faţă de debutul pandemiei, capacitatea de testare pe plan naţional a crescut foarte mult. 

Pe de altă parte, “chiar dacă nu sunt testate contactele pacienţilor cu COVID, dacă nu au simptome, în acest moment, criteriile după care se face testarea sunt destul de largi. Adică sunt testaţi, de pildă, şi pacienţii oncologici care au nevoie să înceapă un anumit tratament în condiţii sigure, sau pacienţii dializaţi. În plus, numărul total de teste îi cuprinde pe cei care şi-au făcut din proprie iniţiativă testul”, explică specialistul INSP.

Recomandări

Constant de inconstanți. Cum s-au sucit cei din PNL, în funcție de propriile interese, în ultimii trei ani

Sutele de cazuri noi identificate la o populaţie de testaţi destul de variată arată că epidemia din România este încă departe de final. 

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro