Castiga bani din masti traditionale

„Fetele sunt sculptate in lemn de arin”

Practic, pentru confectionarea unei astfel de masti iti trebuie mare maiestrie fiindca totul este facut de mana. „Fetele sunt sculptate in lemn de arin sau in lemn de salcie si de obicei lemnul trebuie sa fie verde ca doar atunci nu se crapa. Ca sa sculptez lemnul folosesc unelte traditionale: folosesc cutitoaia cu care batranii faceau sindrila la case si mai folosesc daltile de tamplarie. Dintr-un butuc de 30 de centimetri in diametru fac doua masti de aproximativ 3-5 centimetri grosime”, explica Pavel Lupasc.
Pentru confectionarea unei masti barbatul nu are nevoie doar de lemn verde, ci si de piei de oaie sau de capra, iar gasirea acestora da de multe ori batai de cap. Lupasc spune ca in ultimul timp achizitioneaza piei de oaie din Caras-Severin sau Sibiu, acolo unde se cresc oi Merinos. „Dupa ce termin de sculptat fata, o vopsesc cu culori tempera apoi ii pun mustatile, barba si parul”, spune Pavel Lupasc. Ulterior, dupa ce si-a facut un stoc consistent de masti, Pavel, impreuna cu sotia sa, Tudorita, care este profesoara de sculptura traditionala romaneasca la scoala de Arte din Focsani, ia drumurile targurilor din tara unde isi vinde din produse. „O astfel de masca (foto jos) poate ajunge la 1-1.2 milioane lei, dar sunt si masti pe care le-am vandut in strainatate la targurile si expozitiile la care am fost, cu sume cuprinse intre 50-70 euro”, sustine Pavel Lupasc.
Etnografii spun ca mastile erau folosite in satul romanesc la priveghiul mortului, numai al mortului batran care murise de moarte buna. „Copiii sau sinucigasii nu erau privegheati”, povesteste din amintirile sale de copil Pavel Lupasc. Acesta ne-a explicat ca la priveghi apareau satenii cu masti pe fata si la lumina unui foc aprins in curtea mortului povesteau, sub acoperirea mastilor, pacatele lumesti ale decedatului. „Daca era betiv, i se spunea defectul si la fel daca era afemeiat sau daca fusese om rau”, spune Lupasc.
Unul dintre cei mai renumiti creatori de masti alegorice folosite cu ocazia sarbatorilor si datinilor de tot felul este mesterul popular Ion Albu. Mai cunoscut in Occident decat in Romania, mesterul pastreaza o traditie de peste 500 de ani, conform arhivelor Muzeului Taranului Roman, atestarea documentara despre familia Albu datand tocmai de pe vremea lui stefan cel Mare, cand, se spune, Oana Albu era parcalab de Neamt.
Venind dintr-o zona in care traditia jocurilor cu masti, de o mare diversitate, s-a pastrat vie, el este acel anonim la care nimeni nu se mai gandeste cand in atmosfera incinsa de ritmurile fluierelor, viorilor, cobzelor si trompetelor apar, rand pe rand, cu mare alai „mosnegii si babele”, caprele, cerbii, ursii, dracii si celelalte plasmuiri ale imaginatiei (foto stanga). insa el este cel care da viata acestei galerii umane si animaliere care formeaza in preziua schimbarii anului un adevarat alai al veseliei.
Ion Albu stie ca jocurile cu masti din satele moldovenesti sunt mai bogate si mai spectaculoase decat cele practicate in alte zone ale tarii. Pasiunea pentru confectionarea mastilor o are din copilarie.

Mastile nu sunt niciodata identice

Desi inainte era obiceiul ca tinerii sa-si faca uneori singuri masca, in satul Timisesti ei apelau la tatal sau, Gheorghe Albu, neintrecut in talentul prin care reda subtilitatile trasaturilor acelor personaje care urmau sa prinda viata pe ulitele satului. „Nu las sa treaca nici o zi fara sa lucrez. Daca se intampla totusi ca vreodata sa nu pot lucra macar o ora-doua, consider ca ziua aceea a trecut degeaba”, spune mesterul.
El realizeaza masti integrale, precum ursul, capra sau mosul si masti reductive (de cap), precum cele de drac. Desi pot reprezenta acelasi tip, mastile lui Ion Albu nu sunt niciodata identice. Toate au ceva de spus si toate asteapta parca ziua cand, in ritmul muzicii, in sunetele clopoteilor si zurgalailor, in ritmicitatea sacadata a loviturilor de bata sau a tropaitului de opinci isi vor dezvalui adevarata personalitate.
Materialele curate si, obligatoriu, de cea mai buna calitate, cusute cu grija (si nu lipite) in forme de ochi, de gura, de nas, de barba si mustati te fac sa atingi cu placere ceea ce a inchipuit creatorul, desi trasaturile exagerate exprima deseori grotescul. Dintii proeminenti, din boabe mari de fasole, alcatuiesc impreuna cu buzele imense o gura care in ansamblul mimicii create starneste in mod gradat fie zambetul sau rasul, fie teama sau spaima. Acestea sunt in general expresiile mastilor reprezentand „mosii”, dar nu uita ca la fiecare sa croiasca si cate o palarioara frumoasa si vesela, „care sa se potriveasca”. Pretul mastilor realizate de Ion Albu incepe de la 50 de euro si poate ajunge pana la 100 de euro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE