Nou studiu: cât de “curată” este energia nucleară față de cea regenerabilă și cum se va adapta România?

Miercuri, 7 octombrie 2020, la ora 12.00, România producea potrivit datelor Transelectrica – transportatorul național de energie:

• 26% din surse hidro
• 23,6% nuclear 
• 20,3% pe gaze naturale
• 17,27% cărbune
• 7,56% energie solară fotovoltaică
• 3,46% eolian 
• 1,19% biomasă

Iar România a anunțat noi investiții nucleare. Cât sunt ele de “curate”, potrivit unui studiu recent?

Studiu pe 123 de țări și 25 de ani

Cercetătorii de la Universitatea Sussex din Marea Britanie au analizat 123 de țări și 25 de ani de investiții, iar concluzia lor este surprinzătoare: investițiile în programele nucleare din întreaga lume nu au tendința de a reduce îndeajuns emisiile de carbon, astfel că nu ar trebui considerate o sursă de energie curată eficientă.

Oamenii de știință au mai descoperit că, spre deosebire de energia regenerabilă, țările din întreaga lume care mai au investiții nucleare tind să nu își reducă emisiile de carbon în mod semnificativ.

Au tendința de a se exclude reciproc

Publicat în jurnalul Nature Energy, studiul arată că energiile regenerabilă și nucleară nu coexistă prea bine, ba chiar au tendința de a se exclude și de a-și limita eficiența.

Recomandări

Casa din Timișoara „naționalizată” de primarul Fritz și locuită de clanul Momiță. Cum au obținut ocupanții strămutarea procesului care vizează evacuarea clădirii

“Dovezile arată în mod clar că nuclearul este cel mai puțin eficient dintre cele două strategii de reducere a emisiilor de carbon”, scrie Benjamin K Sovacool, profesor de politici energetice la Universitatea din Sussex.

“Cuplat cu tendința de a nu coexista bine cu alternativele regenerabile, acest lucru ridică dubii serioase despre înțelepciunea prioritizării investițiilor în nuclear față de energia nucleară. Țările care plănuiesc investiții pe scară largă în energia nucleară riscă suprimarea unor beneficii mai mari în privința climei provenind din investițiile alternative în energia regenerabilă‟, crede profesorul.

Care e situația din România

România are două reactoare nucleare pe platforma de la Cernavodă, iar acestea produc între 14 și 18% din necesarul României. Țara noastră dorește și construcția altor două unități, investiție de 6,5 miliarde de euro.

De asemenea, România sprijină energia regenerabilă prin contribuții directe ale consumatorilor în facturi. 

Recomandări

Despre moartea moldovenească – ce ne spune recensământul din Republica Moldova

Principalele surse de energie regenerabilă sunt cea eoliană și cea fotovoltaică, la care se adaugă microhidrocentralele și centralele pe biomasă și biogaz.

De asemenea, și energia hidro produsă în baraje mari este contorizată tot ca energie verde. 

Pro și contra

Problema energiilor regenerabile este că sunt fluctuante. Nu în fiecare zi bate vântul și nu e mereu soare.

Iar atunci când acestea nu mai sunt disponibile, dispecerii energetici trebuie să caute rapid alte surse pentru a echilibra cererea.

De regulă, sunt pornite centrale pe gaze, care pot compensa rapid.

Însă gazele naturale pot duce România la o dependență mai mare de importuri, adică de Gazprom și Rusia.

Spre deosebire de acestea, energia nucleară produce în bandă, adică la același nivel în mod constant. 

De altfel, securitatea energetică este unul dintre motivele pentru care România dorește realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro