CAT DE GRAVA E DEPRESIA? (II)

El nu mai simte placere in nimic sau bucurie, nu mai are motivatia de a trai, se instraineaza de prieteni, rude, gandeste pesimist. Familia isi poate da seama de instalarea depresiei pentru ca suferindul incepe sa aiba grave probleme cu somnul, plange des, slabeste, nu mai mananca, e confuz in anumite momente ale zilei. In plus, are dificultati de concentrare, de memorie si ii e greu sa ia orice decizie. Pe langa aceasta melancolie coplesitoare, pacientul mai poate prezenta dureri de cap, disfunctii sexuale sau probleme digestive. E momentul potrivit pentru a consulta un neuropsihiatru, mai ales ca, netratat, bolnavul poate avea tentative de suicid. Daca pacientul este varstnic, aceste semne pot trada si inceputul unei boli neurodegenerative, de tip Alzheimer. La copiii sau adolescenti, simptomele includ iritabilitate, lipsa de energie, dureri de cap, lipsa de concentrare, atat la scoala, cat si in alte activitati, chiar si distractive, comportament social neadecvat, tulburari de somn si de apetit. Trebuie stiut insa ca 4% pana la 8% din copii sau adolescenti sufera de depresie, incidenta crescand vertiginos dupa pubertate. Studii recente arata ca frecventa este mai mare la adolescentii care incep sa fumeze de foarte timpuriu si, in mod regulat, mai mult de cinci tigari pe zi. In tulburarile de tip bipolar, pacientii prezinta schimbari de dispozitie foarte ciudate, in sensul ca acum e aproape euforic, (starea manicala), pentru ca in scurt timp sa cada intr-o stare de melancolie adanca (starea depresiva). In aceasta ultima faza, cea depresiva, pacientii au cea mai mare rata de tentative suicidare. In faza maniacala, pacientii au un surplus de energie, sunt foarte vorbareti si expansivi, agitati, manifestand entuziasm exagerat si chiar comportament social neadecvat. Impulsul sexual creste, ca si apetitul sau nevoia de somn. Aceasta faza maniacala poate dura perioade lungi, chiar si de trei luni si necesita tratament sub supraveghere medicala. Alti pacienti, insa, trec rapid in faza depresiva, ori alterneaza in mod frecvent cele doua stari. Mai exista si pacientii distimici, depresivii cronici, care traiesc intr-o stare perpetua de melancolie, manifestand lipsa de entuziam si de motivatie zi de zi. Se instaleaza inca din copilarie sau adolescenta si multi dintre acestia nu apeleaza la tratament, intrucat nu realizeaza ca sunt depresivi cronici si considera ca aceasta este “firea” lor. Problemele apar la maturitate, cand crizele devin din ce in ce mai grave. Multi oameni sufera de tulburari afective sezoniere, considerate a fi legate mai ales de expunerea la soare. Pacientii prezinta o crestere a apetitului, mai ales pentru dulciuri, ingrasare, somnolenta. E o stare trecatoare, de multe ori si care dispare primavara.