Încălzirea cu apă geotermală sau ”gigacaloria lui Dumnezeu” costă 80 de lei! România are resurse, dar nu le folosește
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anul acesta, pretul gigacaloriei subvenționate pentru populație va fi în Constanța 250 de lei. Prețul real al gigacaloriei este 365,96 de lei. Prețul gigacaloriei în București este de 163,03 lei subvenționat și 443,56 lei nesubvenționat. Există un oraș, mai precis Beiuș, unde gigacaloria costă 80 de lei. Asta pentru că acolo energia termică este produsă de Dumnezeu, cum ar veni: apele geotermale. Menționăm că și sub București sau în adâncurile Dobrogei există asemnea zăcăminte geotermale, dar nu sunt folosite. Deși UE ne dă bani să le utilizăm...
Așa arată harta zăcămintelor geotermale din Europa
România a fost interesată de zăcămintele de apă geotermală pe care le posedă încă din anul 1900. Pe baza datelor acumulatre prin foraje de mare adâncime s-a realizat o hartă a acestor zăcăminte.
”Harta ilustrează zonele cu potențial geotermal ale României. Se identifică astfel zona din nord-vestul României, zona din Oltenia, Muntenia, zona din județele Harghita – Covasna, zonele din regiunea Herculane și zona Hârșova”, ne-am spus Diana Perșa, cercetător științific în cadrul Institutului Geologic al României.
Pe baza acestor informații, în anii ’80 în nordul Bucureștiului s-a demarat un proiect de utilizare a energiei geotermale.
Sub capitala României se află un zăcământ geotermal la adâncimea de aproximativ 1.000 de metri. În sudul metropolei acest zăcământ ar avea cam 40 – 45 de grade, iar în nord, undeva la 120 de grade Celsius. S-au săpat puțuri de mare adâncime și s-au captat acest ape în două puncte: un ștrand din spatele Casei Presei și la sediul Institutului Ana Aslan. Menționăm că aceste ape termale au și proprietăți terapeutice declarate.
În anul 2009, Elena Udrea, în calitate de ministru al dezvoltării, spunea că va transforma Capiatala într-un oraș balnear pornind de la aceste ape geotermale. Între timp, în mod straniu, ștrandul geotermal d ela Casa Presei a fost închis și ras de pe fața pământului. Încălzirea Institutului Ana Aslan a rămas însă în funcțiune.
În anul 2013, s-a pus din nou problema unui București balnear, dar și acestă inițiativă a rămas la stadiul de vorbe.
”Față de alte țări ale Europei, la capitolul potențial stăm foarte bine”
”Aceste acvifere se găsesc atât la adâncimi mari, de 2-3 mii de metri, dar există și zone ca în zona Felix, unde apa geotermală, poate fi extrasă de la adâncimi foarte mici. În general, temperaturile înregistrate la 3.000 de metri, variază în partea de Vest între 120 și 140 de grade. În zona Olteniei se înregistrează maxime de temperatură a apei geotermale de 120 de grade. Față de alte țări ale Europei, la capitolul potențial stăm foarte bine”, ne-a explicat Diana Perșa.
Plecând de la acestă realitate, în România au apărut mai multe proiecte de valorificare a acestor acvifere calde. În zona 1 Mai, de exemplu, apa acesta este aproape de suprafață, iar cetățenii au captat-o pentru a-și încălzi locuințele, fără să mai întrebe pe nimeni. În acest context, zăcămintele care alimentau lacul geotermal Peța s-au subțiat, iar lacul, care găzduiește un nufăr termal unic în Europa, este aproape de a seca.
În fine, există și proiecte reușite, în care captarea apeilor geotermale a fost folosită în scopul de a încălzi orașe sau cartiere.
”Ca zone în care acest potențial este exploatat trebuie să menționăm sistemul de la Orade, în care sunt în operare în acest moment 14 sonde, sistemul Borș, care are în operare 6 sonde, sistemul din Câmpia de Vest cu 88 de sonde, sistemul de pe Valea Oltului cu 3 sonde și nordul Bucureștiului, cu 11 sonde”, a mai spus Diana Perșa.
Proiectele încălzirii cu apă geotermală sunt susținute financiar de Uniunea Europeană
În fine, în acest context, Beiuș a devenit primul oraș geotermal din România, unde gigacaloria costă 80 de lei, doar costuri de întreținere a sistemului– pentru că temperatura vine singură, este produsă de Dumnezeu... Mai mult, proiectul a fost realizat cu bani europeni! De asemenea, un cartier din Oradea este și el încălzit la fel. Apă geotermală curge și prin caloriferele orașului Cernavodă.
Specialiștii români au realizat și o seră de roșii încălzită geotermal, precum și o centrală electrică care transformă căldura apei subterane în electricitate. Din păcate serele s-au închis, deoarece roșiile erau mai scumpe decât cele de import: subvențiile mult mai puternice din agriculturile altor țări, în raport cu subvențiile românești, distrug din fașă orice inițiativă autohtonă în legumicultură.
Nici centrala nu s-a putut impune pe piață. ”Centrala electrică, care funcționează pe sistemul ”regenerabilelor”, adică produce energie verde, a fost oprită deoarece nu a primit certificate verzi. Pentru a le primi, trebuia să aibă omologare europeană. Dar statul român nu a notificat UE în acest sens, pe motiv că este singurul produs de acest tip de la noi și nu se merită efortul notificării”, ne-a explicat Ion Muțiu, inginerul care s-a ocupat de acest proiect.
Cu toate incoerențele relației dintre cercetare și stat pe acest domeniu, rămâne realitatea ”gigacaloriei lui Dumnezeu” care este la jumătatea prețului subvenționat din Capitală. Adică informația conform căreia bucureștenii plătesc cea mai ieftină căldură din România este falsă! Se plătește mult mai puțin la Beiuș și Cernavodă - nesubvenționat.
Experiment românesc unic în lume: metalurgie cu ape geotermale
În acest moment Institutl Geologic al României derulează un proiect european unic în lume – denumit CHPM2030 - de folosire a apei geotermale nu numai pentru încălzire și producere de electricitate, ci și pentru extracția de metale rare. În acest sens există un experiment în derulare la Beiuș, unde apa termală care spală anumite structuri geologice bogate în magneziu și bor sunt supuse electrometalurgiei, care scoate aceste elemente foarte utile industriei de înaltă tehnologie din lichid, iar apa caldă este împinsă mai departe în conductele de termoficare centrală ale orașului.
”Este un moment foarte prielnic pentru captarea și exploatare apelor geotermale, deoarece politica europeană încurajează acest lucru prin alocarea de fonduri substanțiale - prin Directiva 20/20. Avem zăcăminte, avem bani, trebuie doar să dăm drumul proiectelor”, a ami spus cercetătorul Diana Perșa.
Ce s-ar putea face? Gigacaloria la Gheorghieni, de exemplu, o zonă săracă a României, costă 305 lei. La Alexandria, tot zonă săracă, costă 345 de lei. În acest zone există zăcăminte geotermale care ar putea aduce costurile la 80 de lei pe gigacalorie, deoarece avem deja experinață în domeniu, avem zăcăminte, avem fonduri europene alocate!
