Cât rezistă coronavirus pe suprafețe comune din oțel inoxidabil, plastic sau carton
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un nou studiu publicat de cercetători de la Universitatea din California, Los Angeles, și Universitatea Princeton a măsurat cât timp noul coronavirus rămâne stabil pe diverse suprafețe uzuale. Potrivit rezultatelor, virusul supraviețuiește până la 24 de ore pe suprafețele de carton și până la 2-3 zile pe cele din oțel inoxidabil sau plastic.
Criză provocată de pandemia de coronavirus testează și capacitatea presei de a-și respecta misiunea. În ultimele zile, Libertatea a angajat ziariști și, mai mult, a deschis o colaborare cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință. Semnatarii sunt redactori cu mare experiență care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul pasionat de știință din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea bazate pe cele mai recente date, studii și prognoze despre epidemia de coronavirus.
Virusul SARS-CoV-2 responsabil pentru boala respiratorie COVID-19 se transmite de la persoană la persoană, în momentul în care intrăm în contact cu fluidele respiratorii -- salivă sau mucus -- ale unei persoane infectate.
Imaginați-vă că vă aflați în autobuz lângă o persoană infectată cu SARS-CoV-2 în momentul în care aceasta strănută sau tușește. Dacă nu își acoperă gura și nasul, există riscul ca aceea persoană să împrăștie material viral persoanelor din jur.
Iar când acele picături de fluid intră în contact cu gura, nasul, sau ochii noștri, putem deveni infectați la rândul nostru.
Sau poate strângeți mâna unei persoane infectate în semn de salut, numai ca apoi să atingeți zone sensible pe unde virusul poate intra în corp.
De aceea este importantă distanțierea socială și păstrarea contactului fizic la minim.
Noul coronavirus se poate lua prin contactul cu suprafețe contaminate, dar contactul cu persoanele infectate rămâne principalul mod de transmitere a COVID-19.
Deși nu este considerat principalul mod de transmitere a SARS-CoV-2, este posibil ca o persoană să se îmbolnăvească în urma contactului fizic cu suprafețe sau obiecte contaminate cu fluid respirator unde virusul este prezent. Poate să fie o bară de susținere în autobuz sau o clanță de ușă, spre exemplu.
Cercetătorii din Statele Unite au aflat că noul coronavirus a putut fi detectat până la 4 ore pe suprafețele din cupru, 24 de ore pe carton, și 2-3 zile pe plastic sau oțel inoxidabil.
Cu cât trece mai mult timp, cantitatea de viruși prezenți pe suprafețe scade exponențial.
Aceste rezultate sunt foarte similare cu cele pentru SARS-CoV-1, o altă tulpină de coronavirus care a apărut în 2003 și s-a răspândit în 24 de țări, cauzând peste 8.000 de cazuri și aproape 800 de decese.
Noul coronavirus este însă mult mai contagios. La nici trei luni de când a fost prima oară semnalat în regiunea Wuhan din China, noul coronavirus a infectat în toată lumea peste 160.000 de persoane, cauzând peste 6.000 de decese, potrivit ultimelor date de duminică, 15 Martie.
Acest comportament extrem de contagios sugerează că dinamica de transmitere conține încă elemente care ne-ar putea scăpa. Noul studiu, însă sugerează, că nu este vorba în mod deosebit de transmitere prin contactul suprafețelor contaminate.
“Virusul SARS-CoV-2 a rezultat în mai multe cazuri de boală și decese decât SARS-CoV-1, și se dovedește mai dificil de controlat. Rezultatele noastre sugerează că este improbabil ca rata de transmitere ridicată a noului coronavirus să fie datorată viabilității de mediu comparat cu cea a SARS-CoV-1. În schimb, sunt alți factori potențiali care ar putea explica diferențele majore epidemiologice între cei doi viruși înrudiți,” au scris cercetătorii în studiul lor publicat pe serverul preprint medRxiv.
De exemplu, transmiterea virală în timpul izbucnirii SARS din 2003 a fost dominată de infecțiile nosocomiale -- cele dobândite în spitale și/sau în alte servicii de asistență medicală.
În schimb, noul coronavirus a cauzat doar 3.000 de cazuri cunoscute de infecții nosocomiale (din peste 160.000). Marea majoritatea a cazurilor COVID-19 au fost raportate în afara cadrului spitalicesc. Asta sugerează ca noul coronavirus este mai puțin capabil să infecteze persoane care iau contactul cu suprafețe contaminate, comparat cu SARS.
Potrivit unui studiu din Germania, oamenii care au luat contact cu noul coronavirus ar putea emite cantități semnificative de virus devreme în timpul infecției, atunci când nu există simptome care i-ar putea alerta că sunt îmbolnăviți. Durata mediană a perioadei de incubație pentru noul coronavirus a fost estimată la 5.1 zile, ceea ce ar putea explica de ce SARS-CoV-2 se răspândește atât de eficient.
Alți factori ar putea juca un rol important în transmiterea COVID-19 includ:
- Doza infecțioasă necesară pentru declanșarea infecției.
- Stabilitatea virusului în mucus.
- Factori de mediu cum ar fi temperatura și umiditatea.
Rezultatele din laborator nu corespund întotdeauna cu lumea reală
Dacă intrăm în contact cu o suprafață contaminată și apoi ne atingem zonele sensibile ale feței prin care putem fi infectați, nu înseamnă automat că ne vom îmbolnăvi.
Cercetătorii nu au investigat încă rata de transfer de pe suprafețele contaminate pe alte suprafețe, cum ar fi palmele.
Investigația a fost făcută într-un mediu controlat de laborator. Asta înseamnă că sunt limitări inerente și comparațiile cu lumea reală sunt valide doar până la un punct. De exemplu, pe lângă durata de viabilitate de virusului pe suprafețe, studiul recent din Statele Unite a concluzionat că virusul poate rămâne viabil în aer până la trei ore.
Unele publicații s-au grăbit să vadă asta ca o dovadă că noul coronavirus se poate transmite prin aer.
Nu e momentul să ne panicăm.
Experimentul a detectat virusul în timp ce aerul era încontinuu recirculat de un tambur într-o încăpere mică închisă. Cercetătorii nu au încercat să detecteze virusul în aerul expirat de un bolnav cu COVID-19. Nu există nicio dovadă până acum că noul coronavirus se poate transmite prin aer.
Acestea fiind spuse, dezinfectarea suprafețelor este foarte importantă. Dezinfectanții uzuali precum săpunul și înălbitorii sunt foarte eficienți în dezactivarea coronavirușilor de pe suprafețele gospodăriilor.
Coronavirușii sunt viruși cu o anvelopă ce conține un strat protector de lipide, iar săpunul și înălbitorii distrug acel strat de grasime.
