Cavoul «Celui mai iubit dintre pământeni» este în permanenţă plin de flori proaspete
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marele actor a dorit să-şi petreacă ultima parte a vieţii în satul Gruiu, din apropierea Bucureştiului, într-o căsuţă modestă, departe de tumultuoasa Capitală, încărcată însă de o spiritualitate vitală, din care un artist îşi poate trage seva. Aici era raiul pe pământ pentru Ştefan Iordache, un paradis animat de zeci de pisicuţe, pe care actorul le adora. A iubit atât de mult această “scenă”, încât, înainte să se stingă, a rugat preotul să-i “rezerve” mormântul de unde săşi poată vedea căsuţa! Şi chiar aşa s-a întâmplat! Singurul loc din cimitirul satului, de unde se poate zări curtea lui Ştefan Iordache, este chiar mormântul regretatului artist, aşezat pe o colină.
«Iubea foarte mult acest loc»
“Domnul Ştefan venea foarte des în cimitir, la mormântul soacrei sale. Fuma câteva ţigări şi îşi privea întruna casa şi bradul din curte. Iubea foarte mult acest loc şi îşi respecta foarte mult vecinii. Vorbea cu toată lumea şi ajuta pe oricine. Îmi aduc aminte când un băieţel i-a cerut nişte bănuţi, iar domnul Ştefan i-a dat tot ce avea la el”, ne-a povestit, emoţionată, tanti Maria (64 de ani), femeia care vine zilnic la mormântul lui Ştefan Iordache, unde udă florile, şterge marmura de praf şi aprinde lumânări. Şi cât de bine îşi face datoria! Locul de veci unde marele artist îşi doarme somnul veşnic alături de Mihaela Tonitza, cea care i-a stat alături până la ultima suflare, este o simfonie de flori, întotdeauna proaspete şi viu colorate, amintind că acolo se odihneşte un spirit nemuritor.
“Prietenii domnului Ştefan vin des la mormânt, mai ales domnul Papaiani, care stă mai bine de o oră cu prietenul dumnealui. Sora răposatului mă plăteşte să am grijă de acest mormânt, dar nu e frumos să vă spun câţi bani îmi dă”, ne-a mai dezvăluit tanti Maria, femeia simplă şi credincioasă de la ţară căreia îi poţi citi curăţenia sufletească încă de la prima vedere...
fotografii: Claudiu Pacearcă, Nicolae Oprea
