Ce este FMI, instituția unde a explodat un plic, în Franța

Fondul are ca scop promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.

Se ocupă de monitorizarea acțiunilor și politicilor economice și financiare din țările membre, precum și la nivel global și acordă asistență tehnică și se ocupă de creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți.

Resursele acestui organism sunt asigurate din contribuția statelor membre, prin plata unor cote în funcție de puterea economică a fiecărei țări. Astfel, fiecare stat achită cota sa la Fond în proporție de 25% într-una dintre valutele acceptate pe plan internațional. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. În urma unei majorări cu 45% a cotei de subscriere începând cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridicau la aproximativ 311 miliarde de dolari americani. Puterea de vot a fiecărei țări este proporțională cu cota subscrisă.

Ce este FMI și cine îl conduce

FMI răspunde în fața guvernelor din țările membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar și Monetar Internațional și Consiliul Director.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

În vârful structurii organizaționale se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor centrale sau miniștrii de finanțe din fiecare dintre cele 188 de state membre.

Toți guvernatorii se întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI și a Băncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri și conduce activitățile curent. Deciziile majore necesită o majoritate de 85% din voturi.

Cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene au împreună 710 786 de voturi, adică 32,07%. În data de 23 octombrie 2010, miniștrii de finanțe din G-20 ( grupul țărilor cele mai dezvoltate) au fost de acord cu o reformă a Fondului Monetar Internațional prin acordarea a 6% din voturi anumitor țări în curs de dezvoltare.

Scandaluri în care au fost implicați șefii Fondului Monetar Internațional

Fostul director al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, a fost reţinut, în 2011 la bordul unui avion Air France, după ce a fost acuzat de o cameristă a unui hotel din New York de agresiune sexuală.  Acesta a pledat nevinovat, dar a renunțat la funcția de director al Fondului. Dominique Strauss-Kahn a fost achitat în 2015 în procesul în care a fost acuzat de proxenetism.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Și noua directoare generală a FMI, Christine Lagarde, a fost pusă sub anchetă, ca predecesorul său, Dominique Strauss Kahn, dar pentru un cu totul alt motiv. Justiţia franceză o va cerceta pe Christine Lagarde pentru „complicitate la fals şi deturnare de bunuri publice”.

În calitate de ministru de finanţe, ea ar fi luat o decizie care l-a favoriza pe omul de afaceri Bernard Tapie, aflat în litigiu cu statul francez. Tapie a obţinut astfel o despăgubire de 200 de milioane de euro de la buget. Avocatul lui Christine Lagarde a precizat că ea se declară nevinovată şi îşi păstrează funcţia de la FMI.

Spaniolul Rodrigo Rato, fost director general al Fondului Monetar Internațional (FMI) între anii 2004 și 2007, a fost condamnat de asemenea, de un tribunal din Madrid la o pedeapsă de patru ani și jumătate de închisoare pentru deturnare de fonduri la banca spaniolă Bankia, la care a fost președinte între 2010 și 2012.

Urmărește-ne pe Google News