Ce nu s-a spus despre incendiile din Amazonia. Mitul despre ”plămânii planetei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O analiză Forbes arată îngijorarea extinsă la scară globală privind incendiile din Brazilia a fost stimulată de o interpretare eronată a situației la care s-au adăugat și falsuri grosolane prezentate drept adevăruri demonstrate științific.
Creșterea numărului de incendii în Brazilia a provocat un val de indignare. Celebrități, activiști pentru mediu și lideri politici l-au învinovățit pe președintele Jair Bolsonaro pentru distrugerea celei mari păduri tropicale, cea din Amazonia, ”plămânii planetei”.
Valul s-a propagat îndeosebi pe rețelele sociale cu fotografii ale dezastrului distribuite de artiști, sportivi sau politicieni: ”Plămânii planetei sunt în flăcări” (Leonardo DiCaprio); ”Pădurea amazoniană produce mai multe de 20% din oxigenul lumii” (Cristiano Ronaldo); ”Pădurea amazoniană - plămânii care produc 20% din oxigenul planetei - arde” (Emmanuel Macron).
Fotografiile distribuite pe rețelele de socializare de către DiCaprio și Macron au fost făcute în urmă cu peste 20 de ani, iar cea a lui Ronaldo a fost realizată în 2013, în sudul Braziliei, departe de jungla Amazonului. Madonna a distribuit o poză veche de 30 de ani, iar alte celebrități au utilizat imagini din Statele Unite, India sau Suedia.
Panica a fost amplificată și de nume prestigioase din mass-media. CNN a susținut că Amazonul este ”o sursă netă de oxigen”. The New Times a scris că vastele păduri din zonă înmagazinează dioxidul de carbon, gaz care este principala sursă a încălzirii globale.
Repetarea obsesivă a acestor locuri comune este contestate însă chiar din mediul științific. ”Este o prostie. Nu există fundament științific care să susțină așa ceva. Amazonul produce mult oxigen, dar folosește aceeași cantitate de oxigen prin respirație”, a declarat pentru Forbes, Dan Nepstad, un expert în ce privește pădurea amazoniană, unul dintre coautorii raportului Panelului Interguvernamental despre Schimările Climatice.
Nepstad a contestat și afirmațiile, făcute tot de The New York Times, potrivit cărora există riscul ca pădurea să fie înlocuită de savană care nu stochează la fel de mult dioxid de carbon. ”Tot neadevărat. Amazonul produce mult oxigen, dar la fel o fac și plantațiile de soia sau pajiștile”, a spus Nepstad care a spus că și fotografiile incendiilor din Amazonia nu pot fi spectaculoase precum cele de pe rețelele de socializare pentru că focul se întinde pe dedesubtul coronamentului foarte des al arborilor.
Informații vădit false
”Mitul plămânilor” este doar vârful iceberg-ului dezinformării. ”Incendiile actuale sunt fără precedent în ultimii 20.000 de ani”, afirmație care contrazice grosolan statisticile recente. Potrivit datelor oferite de Institutul Național pentru Cercetare Spațială, numărul incendiilor din acest an reprezintă o creștere spectaculoasă, de 80%, față de anul precedent, însă este cu numai 7% peste media ultimilor ani.
Unul dintre jurnaliștii brazilieni specializați în probleme de mediu; Leonardo Coutinho, arată că relatările despre incendii au fost înșelătoare. ”Cea mai mare incidență a incendiilor a fost sub regimul președintelui Lula și ministrului Mediului Marina Silva (2003-2008), dar nici Lula, nici Marina nu au fost acuzați că periclitează Amazonia”, a spus Coutinho. Acesta a adăugat că relatările s-au făcut de către corespondenți care se aflau în São Paulo și Rio de Janeiro, adică la 4.000 de kilometri de locul incendiilor.
”Ce se întâmplă în Amazonia nu este excepțional. Uitați-vă la istoricul căutărilor pe Google privind ”Amazon” sau ”pădurea amazoniană” de-a lungul timpul. Opinia publică globală n-a fost interesată în ”tragedia amazoniană” când situația era incontestabil mai proastă. Momentul actual nu justifică isteria globală”, a spus Coutinho precizând că încă nu este cert dacă amplificarea incendiilor în Brazilia este cauzată de incediile din Amazonia sau de cele din alte zone.
Dan Nepstad, care a studiat timp de 25 de ani modul de propagare a incendiilor în sezonul secetos în Brazilia, estimează că o mare parte din incendii au cauză arderea tufelor uscate sau a copacilor deja doborâți pentru extinderea pajiștilor.
Agricultorii, scoși țapi ispășitori
De asemenea, nu este justificată nici exploatarea temerilor legate de defrișare a pădurilor, acesta fiind la un sfert față de ritmul din 2004. Totuși, Nepstad crede focurile puse de fermieri sunt principala sursă însă și acesta au fost momiți în Amazonia cu anumite condiții care apoi s-a schimbat.
”Imaginați-vă că ți se spune în Codul Silvic federeal că poți folosi jumătate din pământul tău și apoi că numai 20%. A fost o înșelătorie și fermierii sunt foarte frustrați. Aceștia sunt oameni cărora le place să vâneze și să pescuiască și ar fi trebuit să fie aliații noștri, dar i-am pierdut”, a spus Nepstad care a adăugat că restricțiile au produs fermierilor pierderi de 10 miliarde de dolari.
Nepstad crede că fermierii și cultivatorii ar fi trebuit cointeresați în conservarea junglei însă acest lucru nu s-a întâmplat: ”Oamenii sunt furioși pe Macron. Brazilienii vor să știe de ce California este compătimită pentru incendiile de pădure, în timp ce Brazilia este arătată cu degetul”.
Au apărut și suspiciuni legate de o posibilă perspectivă interesată a lui Macron care ar folosi chestiunea Amazonului pentru a bloca prelungirea acordului dintre Mercosur și Uniunea Europeană, pentru a elimina concurența de pe piața alimentară a produselor sud-americane.
”Agricultura reprezintă 25% din PIB-ul Braziliei și sectorul a trecut țara prin recesiune. Unde apar plantațiile de soia numărul incendiilor scade. Orășelele primesc bani pentru școli, PIB-ul crește și inegalitățile se reduc. Acesta nu este un sector cu care să te lupți, este unul cu care trebuie să găsești interese comune”, a mai spus Nepstad, cofondator al Aliança da Terra, rețea de prevenire și detectare a incendiilor în care lucrează deopotrivă atât indigeni, cât și fermieri.
