Ce se întâmplă după revocarea șefei DNA. Care este procedura de numire a noului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ce se întâmplă după revocarea șefei DNA. Procedura de numire a noului procuror-șef al DNA prevede că Ministrul Justiției face propunerea, CSM avizează, președintele numește în funcție, potrivit legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Art. 54. din Legea 303 prevede că Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.
Direcția Națională Anticorupție este condusă de către un Procuror șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), doi procurori șefi adjuncți (asimilați adjunctului procurorului general) și 4 procurori șefi de secție.
Aceștia sunt propuși de către Ministrul Justiției, fiind apuntați (puși in funcție) de către Președintele României și sunt avizați de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 3 ani, existând posibilitatea de a fi reapuntați (puși in funcție din nou) o singură dată.
După expirarea mandatului, în cazul în care nu există alte propuneri, delegarea procurorilor în aceleași funcții pe care le-au îndeplinit este o practică obișnuită.[14]
Direcția Națională Anticorupție (DNA) este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel înalt și mediu, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Instituția se ocupă cu combaterea și prevenirea infracțiunilor de corupție care au cauzat daune mai mari de 200.000 de euro sau dacă obiectul infracțiunii îl reprezintă bunuri sau sume de bani în valoare de peste 10,000 euro.
Klaus Iohannis a anunțat pe 16 aprilie, că decizia sa este să nu o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi, într-o declarație de presă, la Palatul Cotroceni. În urmă cu mai bine de două luni, ministrul Justiției inițiase procedura de revocare din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
”Nu voi da curs propunerii ministrului Justiției, a spus atunci președintele, la Palatul Cotroceni.
Ulterior, premierul Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituţională, pe motiv că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe şefa DNA a dus la un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României.
Decizia CCR a stabilit că preşedintele României trebuie să semneze decretul de revocare a şefei DNA. Judecătorii CCR au decis că a existat un conflict juridic constituţional între Ministerul Justiţiei şi Preşedinţie.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, pe 9 iulie, revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvând al Administraţiei Prezidenţiale, Mădălina Dobrovolschi.
„Preşedintele României a semnat, astăzi, decretul de revocare din funcţie a doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de porcuror şf al DNA. Preşedintele subliniază că lupta împtoriva corupţiei nu trebuie în niciun caz abandonată sau încetinită. Corupţia afectează viaţa fiecărui cetăţean şi dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal de grup iar deturnarea resurselor publice şi blocarea luptei anticorupţie se traduce prin lipsa de spitale, şcoli, autostrăzi. ”Indiferent de numele procurorului şef, această instituţie are obligaţia de a-şi continua activitatea”, a mai spus şeful statului”, a anunţat, luni, Mădălina Dobrovolschi.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
