Cea mai nordică insulă din lume, descoperită întâmplător de oamenii de știință. „Nu a fost intenția noastră”

„Nu a fost intenţia noastră să descoperim o nouă insulă”, a declarat Morten Rasch, explorator polar şi conducător al staţiei de cercetare Arctic Station din Groenlanda. „Ne-am dus acolo ca să colectăm probe”, a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă au crezut iniţial că au ajuns la Oodaaq, o insulă descoperită de o echipă daneză în 1978. Abia mai târziu, după ce au verificat locaţia exactă, şi-au dat seama că au vizitat o altă insulă, aflată la 780 de metri spre nord-vest.

Mica insulă, cu o lăţime de aproximativ 30 de metri şi o altitudine maximă de aproximativ trei metri deasupra nivelului mării, este acoperită cu mâl – nisip de pe fundul mării – precum şi cu morenă – pământ şi roci lăsate în urmă de gheţarii în mişcare.

Deşi a fost expusă în urma schimbărilor survenite la nivelul gheţii, oamenii de ştiinţă susţin că apariţia insulei nu este o consecinţă directă a încălzirii globale, care a condus la micşorarea stratului de gheaţă din Groenlanda.

Zona de la nord de Groenlanda are unul dintre cele mai dense straturi de gheaţă marină polară. Totuși, grosimea a ajuns la 2-3 metri, comparativ cu 4 metri, în 1978.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

O insulă trebuie să rămână deasupra nivelului mării în timpul fluxului, iar Qeqertaq îndeplinește criteriile.

Rene Forsberg, director al departamentului de geodinamică de la Institutul Naţional Spaţial din Danemarca, consilier al guvernului de la Copenhaga, a declarat că este puţin probabil ca acest lucru să modifice teritoriul oficial al Danemarcei de la nord de Groenlanda: „Această insulă mică vine şi pleacă”.

Descoperirea vine în contextul unei dispute care se profilează în rândul naţiunilor din zona arctică, Statele Unite, Rusia, Canada, Danemarca şi Norvegia, pentru controlul Polului Nord, aflat la aproximativ 700 km distanţă, şi a zonei marine înconjurătoare, a drepturilor de pescuit şi a traseelor de transport maritim expuse în urma topirii gheţii ca urmare a schimbărilor climatice.

Foto: Facebook Morten Rasch

Urmărește-ne pe Google News