Cel mai mare secret în criza COVID. În afară de Arafat, care le-a condus pe amândouă, Guvernul refuză să spună cine a făcut parte din Grupul de Comunicare Strategică și din Grupul de suport tehnico-științific
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Au trecut mai bine de două luni de la decretarea pandemiei de coronavirus, România a intrat și a și ieșit din starea de urgență, însă cetățenii ei nu știu nici acum cine sunt cei care au decis restrângerea drepturilor. Guvernul a ajuns să secretizeze și numele specialiștilor din Grupul de suport tehnico-științific.
Cuprins:
Ordonanțele militare emise de Comitetul Național pentru Situații de Urgență în cele două luni de stare de urgență s-au bazat pe analizele Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României.
De comunicarea legată de criza COVID se ocupă Grupul de Comunicare Strategică. Iar deciziile privind blocarea unor site-uri care ar fi publicat știri false au fost luate, în starea de urgență, pe baza analizelor aceluiași GCS.
Cine face parte însă din aceste grupuri?
O serie de organizații neguvernamentale acuză Guvernul de lipsă de transparență și iau în considerare acționarea acestuia în justiție, pentru a-l obliga să facă publică lista exactă a membrilor.
Mai mult, experții susțin că este nevoie de decizii ale instanțelor când vine vorba de cenzurare, nu de decizii administrative.
Din Grupul de Comunicare Strategică se cunosc doar șeful, Arafat, și coordonatorul, un fost ziarist
Grupul de Comunicare Strategică se ocupă de comunicarea tuturor măsurilor și informațiilor legate de pandemie.
Cât de bine comunică? De câteva ori a emis erate, alteori, a raportat decese de COVID-19 la mai bine de o lună de la producerea lor.
Grupul a fost înființat în baza Hotărârii numărul 2 din data de 24 februarie 2020 a Comitetului pentru Situații de Urgență și este coordonat de Andi Manciu, consilier de stat, desemnat de premierul Ludovic Orban.
Libertatea a solicitat atât Guvernului, cât și Ministerului de Interne să comunice oficial, cu nume și prenume, cine face parte din acest grup, cum au fost selectate persoanele respective și baza legală în virtutea căreia funcționează.
Nici Executivul, nici ministerul condus de Marcel Vela nu au răspuns exact cine face parte din Grupul de Comunicare Strategică și de ce.
Biroul de presă al Guvernului a înșirat în comunicat doar instituțiile din care au fost aleși membrii GCS: Guvern, ministerele Afacerilor Interne, Sănătății, Apărării Naționale, Afacerilor Externe și Transporturilor, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Când statul decide ce e adevăr și ce nu
În cele două luni de stare de urgență, în România au fost blocate 15 site-uri. În baza analizelor efectuate de Grupul de Comunicare Strategică, Ministerul de Interne a emis decizii de dezactivare, care au fost apoi implementate de ANCOM.
Odată cu trecerea la starea de alertă, instituția a eliminat toate restricțiile, astfel că site-urile au redevenit funcționale.
Ministerul Afacerilor Interne susține că această reglementare nu a vizat mass-media.
Această reglementare nu privește instituțiile de presă recunoscute la nivelul opiniei publice și cu care autoritățile se află într-un raport de colaborare și dialog permanent. Acest instrument privește combaterea acțiunilor de dezinformare al căror scop este de a induce panica, prin intermediul unor publicații fără identitate ori a unor publicații care în mod sistematic prezintă informații fără bază reală.Ministerul Afacerilor Interne:
Mircea Toma, președintele Active Watch, o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public, spune că oamenii au ajuns pe aceste site-uri tocmai pentru că statul nu a fost transparent și atunci fiecare și-a luat informații de unde a putut. Iar închiderea lor a fost o greșeală.
Interdicția unui site este neconstituțională și neproductivă. Important este să faci publică analiza de ce e fals. E contraproductiv să limitezi dreptul la informație. Este o greșeală tactică.Mircea Toma:
Și Ioana Avădani, președintele Centrului pentru Jurnalism Independent, spune că decizia blocării site-urilor trebuia luată de o instanță.
Guvernul trebuie să arate care este acel pericol iminent și definit. Procedura trebuie să fie clară și să treacă cel puțin printr-un nivel judecătoresc în privința site-urilor cenzurate.Ioana Avădani, președintele Centrului pentru Jurnalism Independent:
Președintele CJI a mai declarat că ia în calcul acționarea Executivului în judecată, dacă nu va da dovadă de transparență și nu va face publice numele celor din GCS.
„Mi se pare de dat în judecată. Este o dovadă crasă de lipsă de transparență. Guvernul s-a transformat într-un fel de cutie neagră care emite ordine. Dacă am accepta, prin absurd, că am luptat cu pandemia în starea de urgență, acum nu au nicio scuză. Lista membrilor trebuie să fie publică, la fel și normele care reglementează funcționarea”, continuă Ioana Avădani.
Mircea Toma: Autoritățile au greșit fix la comunicare
Mircea Toma spune că Grupul de Comunicare Strategică a greșit fix unde trebuia să exceleze: la comunicare.
„Înțelegem intenția, care a fost OK, dar implementarea nu s-a făcut bine. Marea problemă a Grupului de Comunicare Strategică este comunicarea. Probabil în spate sunt niște decidenți care nu se înțeleg între ei. Una dintre cele mai flagrante situații a fost că am stat pe 14 mai până la 12 noaptea ca să aflăm cum vom funcționa în starea de alertă. Predictibilitatea nu a existat”, spune președintele Active Watch.
O altă bâlbă amintită de Mircea Toma: înaintea Paștelui, autoritățile au semnat un acord cu Biserica Ortodoxă Română privind participarea credincioșilor la biserică și împărțirea luminii de către Poliție, pentru ca ulterior protocolul să fie modificat.
Grupul tehnico-științific, condus de Arafat
Grupul de suport tehnico-științific pentru gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României este condus de Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. În baza recomandărilor sale, Comitetul pentru Situații de Urgență a luat măsuri la nivel național sau local.
Membrii acestui grup trebuie să ia decizii cu votul a două treimi din cei prezenți.
Guvernul este la fel de vag în privința acestuia ca și în cazul Grupului de Comunicare Strategică.
Grupul de suport tehnico-științific este condus de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dr. Raed Arafat, și este format din experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători din diverse domenii, în special din domeniul medical, epidemiologic și boli infecțioase.Biroul de presă al Guvernului:
Ministerul de Interne este ceva mai darnic în informații și ne arată structura:
- Președinte: Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne;
- Vicepreședinte: Secretar de stat din Ministerul Sănătății;
- Membri: câte un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. dr. Matei Balș” și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
- Consultanți: experți și specialiști ai unor institute de cercetare, instituții și servicii publice cu atribuții în domeniu, potrivit stării de pericol generate pe teritoriul național.”
În continuare, însă, niciun nume.
Ioana Avădani explică pe scurt care este problema cu acest grup.
Ordonanțele militare au fost obligatorii. Noi vrem să vedem notele lor de fundamentare.Ioana Avădani, președintele Centrului pentru Jurnalism Independent:
Mai multe ONG-uri au solicitat Guvernului includerea unor experți în drepturile omului în structurile de urgență care iau decizii în această perioadă. Cererea lor a rămas fără răspuns.
Grupul pentru analiza impactului economic, altă necunoscută
Un al treilea grup constituit în această perioadă este Grupul de lucru interinstituțional pentru analiza impactului economic, financiar si bugetar generat de efectele epidemiei de coronavirus.
Acesta a fost format în urma unui Memorandum adoptat în 11 martie, fiind coordonat de Cancelaria premierului și de Administrația Prezidențială, prin Departamentul de politici economice și sociale.
Grupul reunește reprezentanți din Ministerul Finanțelor, cel al Economiei, al Transporturilor, al Muncii, al Sănătății și al Afacerilor Externe.
În dezbateri sunt implicați și reprezentanți ai altor instituții: Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Institutul Național de Statistică, Institutul de Economie Mondială și Consiliul Concurenței.
Numele membrilor? Desigur, nu. Ni s-a comunicat însă obiectivul lor.
“Obiectivul acestui grup de lucru este să identifice atât riscurile economice, cât şi măsurile necesare pentru reducerea acestor riscuri”, arată Guvernul.
La lucrările acestui grup iau parte și unele organizații patronale, putând fi invitate și alte organizații din zona socială și economică.
Fotografii: Hepta
