Cele cinci stadii de dezvoltare ale creierului uman. Adolescența durează până la 32 de ani

Cercetarea, bazată pe scanări cerebrale la aproape 4.000 de persoane cu vârste între 1 și 90 de ani, a urmărit modul în care se transformă conexiunile neuronale odată cu înaintarea în vârstă. Au fost identificate cinci perioade distincte, separate prin patru „momente de cotitură” esențiale, situate în jurul vârstelor de 9, 32, 66 și 83 de ani.

Adolscența durează până la 32 de ani

Prima etapă este copilăria, de la naștere până la 9 ani, urmată de adolescență, care durează până în jurul vârstei de 32 de ani. A treia fază este maturitatea, cuprinsă între 32 și 66 de ani. Îmbătrânirea timpurie are loc între 66 și 83 de ani, iar îmbătrânirea avansată începe după 83 de ani.

„Privind în urmă, mulți dintre noi simțim că viețile au fost marcate de diferite perioade. Se pare că și creierul trece prin astfel de etape”, a declarat profesorul Duncan Astle, cercetător în neuroinformatică la Universitatea Cambridge și autorul principal al studiului.

„Înțelegerea faptului că evoluția structurală a creierului nu este un proces liniar, ci unul influențat de câteva puncte majore de inflexiune, ne va ajuta să stabilim când și cum rețeaua neuronală devine vulnerabilă”, a precizat Duncan Astle.

Studiul arată că dezvoltarea specifică copilăriei are loc până la vârsta de 9 ani, moment în care începe faza adolescentină – ce se întinde, în medie, până în jurul vârstei de 32 de ani.

Punct de cotitură la 66 de ani

La începutul decadei a patra din viață, organizarea neuronală intră în faza adultă, cea mai lungă perioadă, care durează peste trei decenii.

Un nou punct de cotitură apare în jurul vârstei de 66 de ani, marcând începutul unei faze de „îmbătrânire timpurie”. Ultimul prag major, în jurul vârstei de 83 de ani, semnalează intrarea în etapa de „îmbătrânire târzie”.

Oamenii de știință au analizat structura creierului folosind 12 indicatori, precum eficiența rețelei neuronale, gradul de compartimentare și dependența de noduri centrale sau de o conectivitate mai difuză.

„Nu susținem că persoanele de aproape 20 de ani se comportă ca adolescenții sau că au un creier identic cu al acestora. Este vorba despre tiparul de schimbare”, a explicat Alexa Mousley, coordonatoarea studiului.

Ea a subliniat că aceste rezultate ar putea ajuta la identificarea factorilor de risc pentru tulburările mintale, care apar cel mai frecvent în adolescență.

La 32 de ani, cea mai accentuată schimbare de traiectorie

Vârsta de 32 de ani reprezintă momentul cu cea mai accentuată schimbare de traiectorie. Evenimente de viață precum asumarea rolului de părinte ar putea contribui la transformările observate, deși acestea nu au fost investigate explicit în studiu.

„Știm că femeile care nasc trec ulterior prin schimbări cerebral. Este logic să considerăm că astfel de etape importante pot avea un impact asupra creierului”, a adăugat Mousley.

După 32 de ani, arhitectura cerebrală pare să se stabilizeze, ceea ce corespunde unui „platou al inteligenței și personalității”, potrivit altor cercetări. Totodată, regiunile cerebrale devin mai compartimentate.

Ultimele două puncte de cotitură sunt caracterizate de scăderi ale conectivității neuronale, considerate a fi asociate cu îmbătrânirea și deteriorarea substanței albe.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE