Un cercetător de la Oxford explică pentru Libertatea de ce ridicarea etapizată a restricțiilor e cea mai bună strategie pentru ieșirea din carantină
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce lunile martie și aprilie au fost de coșmar pentru europeni, care vedeau cum numărul de cazuri și decese atribuite COVID-19 creșteau exponențial de la o zi la alta, astăzi parcă suntem în vacanță. Totuși, nu ar trebui să ne culcăm pe o ureche, pentru că pericolul este încă real.
Cuprins:
- Riscul unui al doilea val de cazuri COVID-19 este imens, motiv pentru care factorii de decizie trebuie să acționeze cu multă precauție.
Având în vedere că un procent foarte mic al populației s-a infectat cu coronavirus, este foarte probabil să mai trecem printr-o carantină impusă, cum a fost cea proaspăt ridicată la 15 mai. Sau poate că nu. Totul depinde foarte mult de capacitatea națională de testare, de promptitudinea și înțelepciunea direcțiilor de sănătate publică, de responsabilitatea cetățenilor, dar și de felul în care se face tranziția dintr-o stare de urgență cu restricții majore de mișcare a populației într-una de normalitate (redeschiderea școlilor, teraselor, hotelurilor etc).
Într-un nou studiu publicat în revista Frontiers in Public Health, cercetătorii de la Universitatea din Oxford și de la UK Center for Ecology and Hydrology din Wallingford au conceput un model matematic complex care prognozează evoluţia cazurilor pentru diferite strategii de ridicare a carantinei.
Ridicarea treptată a carantinei este necesară pentru a preveni un al doilea val major de infecții
Modelul este conceput pentru curba epidemiologică din Marea Britanie și ține cont de constrângeri locale, cum ar fi capacitatea sistemului medical britanic de a primi bolnavi la terapie intensivă (ATI). Lecțiile însă se pot aplica și pentru alte state din Europa, inclusiv România, păstrând proporțiile.
Grupul nostru de cercetare are un interes în optimizare: cum să găsim cea mai bună soluție la o problemă, având în vedere anumite constrângeri. Am fost foarte motivați să înțelegem cum să ieșim din carantină (având în vedere un model matematic pentru răspândirea bolii), cu constrângerea principală că nu vrem să supraîncărcăm sistemul de sănătate (adică numărul total de paturi ATI). Profesorul Michael Bonsall, de la grupul de cercetare în ecologie matematică de la Universitatea din Oxford, pentru Libertatea:
Principala constatare este că ieșirea din carantină trebuie să continue treptat pentru a evita reapariția focarelor de infecție, mai arată Bonsall. “Modelul nostru recomandă eliberarea oamenilor în două valuri, mai degrabă decât totul simultan, pentru a evita supraîncărcarea sistemelor de sănătate”, a continuat acesta.
Pentru modelul lor, cercetătorii au analizat numărul de persoane susceptibile la infecție, expuse, infecțioase și vindecate (sau decedate) din Marea Britanie pentru a găsi cea mai bună strategie de ieșire din carantină fără a copleși sistemul național de sănătate - lucru estimat că se va întâmpla când în Marea Britanie există aproximativ 4 milioane de persoane infectate.
Deși nu putem prezice niciodată cu exactitate cum se vor comporta oamenii la nivel individual, atunci când sunt grupați, comportamentul unei populații este mult mai previzibil.
Ținând cont de acest lucru, cercetătorii au conceput algoritmi pentru a optimiza procesul de ieșire din carantină.
Cea mai proastă strategie: ieșirea tuturor din carantină într-o singură etapă
Din toate strategiile posibile, autorii au ajuns la concluzia că abordarea optimă este eliberarea a aproximativ jumătate din populație din carantină la două-patru săptămâni după un vârf inițial al infecțiilor.
După 3-4 luni de monitorizare și testare atentă, cealaltă jumătate din populație poate fi lăsată să se deplaseze fără restricții.
Primul val de relaxare a blocajului ar trebui să implice populația cu cel mai puțin risc, în acest caz, tinerii și cei fără antecedente de boli cronice, urmată de restul populației în al doilea val.
Care este cea mai proastă strategie? Scoaterea tuturor din carantină într-un singur val.
În cazul nostru, cea mai proastă strategie este să-i lăsăm pe toți deodată liberi (fără nici o distanțare socială) - această strategie deschis-închis duce la apariția unor infecții care se dezvoltă foarte repede și apoi la o necesitate de reimpunere a carantinei. Profesorul Michael Bonsall:
“Strategia noastră optimă este să facem lansări treptat - modelul se aplică la o gamă variată - oraș, țară, regiune. Deci, putem evalua modul în care ridicarea carantinei ar trebui să se desfășoare pe baza noilor infecții, așa cum sunt raportate”, a adăugat el.
Ca o atenționare, acest model matematic se bazează pe presupuneri imperfecte despre comportamentul populației și caracteristicile infecțioase ale coronavirusului.
Deoarece rata de transmitere a virusului și sensibilitatea populației la infecție nu sunt stabilite cu precizie, rezultatele modelului nu vor reflecta niciodată cu exactitate realitatea.
Cu toate acestea, Bonsall spune că echipa sa lucrează din greu, astfel încât modelul lor să fie optimizat în timp real, pentru a le oferi factorilor de decizie strategii de acțiune imediată.
Mesajul principal este, totuși, cât se poate de clar: un al doilea val poate apărea foarte repede, de aceea trebuie acționat cu precauție.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
