Coase cu o singura mana

Daniela Cristiana Savu se gandeste cu groaza la ziua in care va incepe clasa a IX-a si la reactia noilor colegi cand vor vedea ca fata draguta care sta mai retrasa nu are mana stanga, de la cativa centimetri sub cot.
I se intampla adesea sa vina acasa plangand din cauza remarcilor rautacioase ale oamenilor. Nu e vorba doar de cei de varsta ei, ci si de persoane mature, care nu gasesc altceva de facut cand o vad decat sa-si dea coate si sa faca tot felul de comentarii pe seama handicapului pe care il are.
De atatia ani, in conditiile in care s-au inventat nenumarate mijloace moderne de mascare a unei astfel de suferinte, ea nu a stiut la ce usi sa bata pentru a obtine o proteza. Dana nu se poate lauda cu vreo cucerire, desi are un chip frumos, fara cusur. Ea nu iese decat „la bloc”, cu fetele pe care le cunoaste dintotdeauna si prin parc, cu rolele, de cele mai multe ori, singura. Desi e greu de crezut, ii place la nebunie sa inoate atunci cand reuseste sa ajunga la mare si a luat fara probleme examenul de capacitate la un liceu cu nume sonor.
Nevoia a invatat-o sa se descurce si cu treburile gospodariei. Desi nu are degete la mana stanga, Dana manuieste fara probleme acul de cusut si spala vasele fara sa le sparga. „La stranduri nu merg, cu toate ca mi-as dori sa inot. La plimbare ies cu catelul meu, o corcitura intre pekinez si cocker. Imi place sa colectionez monede si am o multime de scoici culese de pe plaja”, ni s-a destainuit Dana.
Fara prea mari posibilitati materiale, mama ei se uita neputincioasa la suferinta copilului. „Umblam ingrozitor de mult pentru a obtine cate un drept al copilului. Ea a avut nesansa sa se nasca astfel. Atunci, la spital mi s-a spus ca din cauza radiatiilor de la Cernobil mai multi copii s-au nascut asa. In rest este sanatoasa si foarte cuminte”, povesteste mama adolescentei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE