De treci codrii de aramă și-auzi mândra glăsuire a ... drujbelor. Cel puțin asta se auzea pe lângă tărâmul de poezie al lui Mihai Eminescu (anul acesta s-au împlinit 167 de ani de la nașterea poetului) atunci când am mers să facem un reportaj. Undeva, la capătul comunei Agapia, după ce ieși de pe orice drum care poate fi calificat drept șosea, ajungi pe unul pietruit care te duce chiar la poalele Codrilor de Aramă prin care s-a plimbat întâiul poet al românilor.
Culorile peisajelor ce înconjoară Codrii de aramă te lasă fără suflare, dar frumusețea locului este umbrită de PET-uri și doze de bere, sau alte resturi menajere pe care turiștii care au trecut pe acolo au știut să le lase în urmă.
Zona este înconjurată de o livadă bătrână de pomi fructiferi, meri și peri, în general, care nu fac decât să accentueze și mai mult nuanțele tomnatice ale tărâmului moldovenesc.