UPDATE. Codul administrativ este neconstituţional în ansamblul său. Pensiile speciale ale aleşilor locali, anulate de CCR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Legea Codului administrativ este neconstituţională deoarece acest act normativ a fost adoptat fără avizul Consiliului Economic şi Social, fiind încălcat şi principiul bicameralismului, au transmis, marţi, judecătorii CCR. UPDATE. Judecătorii CCR au analizat obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind Codul administrativ al României, obiecții formulate de un număr de 44 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România și Partidului Mișcarea Populară și 6 deputați neafiliați, și, respectiv, de Președintele României.
Constatând identitatea de obiect al acestor sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea cauzelor.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind Codul administrativ al României este neconstituțională, în ansamblul ei, fiind contrară prevederilor art.141 raportat la art.1 alin.(5), precum și celor ale art.61 alin.(2) și ale art.75 alin.(4) și (5) din Constituție.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat, pe de o parte, că legea criticată a fost adoptată fără ca avizul Consiliului Economic și Social să fi fost solicitat cu prilejul declanșării procedurii parlamentare de legiferare, astfel cum prevede art.141 raportat la art.1 alin.(5) din Constituție, cu referire la art.1 alin.(1) și art.2 alin.(1) și (2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social. Pe de altă parte, Curtea a reținut că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului, prevăzut de art.61 alin.(2) din Legea fundamentală, și/sau a regulilor privind distribuirea competențelor decizionale între cele două Camere, rezultate din prevederile art.75 alin.(4) și (5) din Constituție.
Curtea a răspuns, astfel, sesizării şefului statului, din data de 31 iulie.
Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Codului administrativ.
Şeful statului susţinea că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională - Camera Deputaţilor - ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate.
Iohannis invoca în cazul acestei legi şi încălcarea principiului bicameralismului.
El mai susţinea că dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de Parlament sunt neclare şi critica faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului - cel referitor la cazurile de incompatibilitate.
Preşedintele mai atrăgea atenţia, între altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru.
Klaus Iohannis considera că încalcă Legea fundamentală şi prevederea privind asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând acestora nu ating ponderea, întrucât nu se mai are în vedere criteriul constituţional al "ponderii semnificative".
Pe de altă parte, în sesizarea PNL şi USR pe aceeaşi lege se arăta că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
Mai mult, potrivit semnatarilor sesizării, Codul administrativ va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.
În luna iulie, deputații au adoptat proiectul de lege care prevede, printre altele, și pensii speciale pentru aleșii locali. Mai mult, primarii și consilierii locali ar urma să aibă și ei dreptul a afaceri pe persoană fizică autorizată, după modelul parlamentarilor.
